Filmul românesc cunoaște o istorie de peste un secol. Deși aducerea în România a tehnologiilor necesare filmului s-a făcut cu doar puțin timp după darea în folosință a primelor aparaturi performante (începând cu cele ale fraților Lumière), filmul românesc de artă a debutat la începutul deceniului doi al secolului XX.

Primele proiecții pe peliculă din România Primele proiecții pe peliculă din România, sunt străine. În anii de început, principalele aparate ce și-au disputat întâietatea în domeniul prezentării „imaginilor mișcătoare” sunt: Kinetoscopul lui Thomas Alva Edison (american), Cinématographul fraților Auguste și Louis Lumière (francez) și Animatographul lui Robert William Paul (englez).

Cel care se va impune, ca cea mai bună soluție tehnică, datorită simplității constructive, lipsei de vibrații ale imaginii și a faptului că putea fi folosit și la înregistrarea cât și la redarea de imagini, va fi Cinématographul fraților Auguste și Louis Lumière.

1895 - Prima prezentare din România cu Kinetoscopul lui Edison, atestată documentar Pe data de 3 iunie 1895, ziarul Lupta, nr. 2588, an XII, consemnează într-o rubrică de știri că „D. T. Economy dă astă-­zi la orele 10 a. m. o ședință de experiențe, spe­cială pentru presă, cu nouile aparate ale lui Edison, Kinetoscopul și Kine­­tophonul, într̕ o sală a Hotelului Bristol, după Bulevardul Academiei (vis-a-vis de Universitatea București, într-o clădire ce există și astăzi n.n.)”.Robert Aurelian ROMAN, „1895, 1896 și 1897 primii ani ai cinematografiei în România”, în Conferința Națională de Istorie, Cultură și Civilizație „Pitești 635”, ediția a IV-a, Centrul Cultural Pitești, Pitești, 15-21 mai 2023, (Ziarul Lupta, an. 12, 1895, nr. 170, 21 iulie).” Deci, la hotelul Bristol (hotelul Bristol era nou inaugurat pe data de 20 mai 1895 și avea facilități de ultimă oră, pentru acea perioadă „confortul cel mai modern precum telefon, ascensor, băi în hotel, comisionari, omnibusuri, echipagiuri și în curând lumină electrică; tramvaiul electric circulă în fața hotelului”, spune ziarul tot ziarul Lupta din 14 mai 1895, nr. 2583, an 12) de pe strada Academiei se făcea o proiecție de imagini în mișcare cu kinetoscopul, însoțită de o sonorizare realizată cu kinetofonul (dispozitiv de redare a sunetului, prin înregistrare pe un cilindru de staniol), ambele fiind invențiile lui Edison. Pentru filmarea imaginilor pe peliculă, Edison folosea un aparat numit kinetograf (kinetograph) iar ulterior, pentru redarea acestora, se folosea kinetoscopul. Reprezentația aceasta era special organizată pentru presă. În ceea ce privește semnificația „D.T. Economy”, dacă nu este vorba de o firmă ce asigura prezentarea, putem presupune până la lămurirea problemei, că este vorba de o greșeală de tipar cum se mai întâlnesc în ziarele vremii și ar fi vorba de „D. T. Economu”, adică „Domnul T. Economu”. miniatura|Ziarul Lupta, București, 3 iunie 1895|382x382px|centru miniatura|387x387px|Ziarul Lupta, București, 3 iunie 1895|centru 1896 - Primele personalități române în proiecții cinematografice În ziua de 26 mai 1896, la Moscova, a fost încoronat țarul Nicolae al II-lea al Rusiei. Evenimentul a fost captat pe pelicula cinematografică de către operatorii francezi Charles Moisson și Francisque Doublier, care au filmat la Kremlin acest eveniment istoric.Manuela Cernat, „Cinematograful în istorie (I)”, în Studii şi Cercetări de Istoria Artei, Teatru, Muzică, Cinematografie, serie nouă, tom. 5–6 (49–50), Bucureşti, 2011-2012, p. 4.

Filmarea s-a făcut de la distanță iar fețele participanților pot fi identificate numai la analiza cu dispozitive speciale de mărit imagini. La acest important eveniment au participat și reprezentanții Casei Regale a României, Principele Ferdinand și Principesa Maria, verișoară primară a țarul Nicolae al II-lea al Rusiei. Astfel, Ferdinand, viitorul Rege al României și Maria, viitoarea Regină a României, vor fi primele personalități românești imortalizate pe pelicula cinematografică.

Evenimentul va fi rememorat de Regina Maria, ca urmare a revederii filmului în Franța, un sfert de secol mai târziu, în jurnalul său: „ni s-a prezentat un film cu scene din viața Romanovilor și, mai ales cu încoronare lui Nicky. Nu știam că exista cinematografie în vremea aceea, oricum, era la începuturi - însă ei erau acolo, pe ecran, cu toții! Trecând pe lângă noi ca niște fantome ale unei perioade care nu mai există. Îngrozitor! [...] O extraordinară emoție ne-a făcut pe toți să plângem. A fost nespus de impresionant să-i văd pe țar, pe țarină, toată familia imperială defilând prin fața ochilor mei. Și eu, cu Ducky (sora Reginei Maria), eram în film, coborând scările Kremlinului în marea procesiune, era însă atât de multă lume, încât nu era chip să se distingă toate figurile”.Ibidem.

1896 - Primele proiecții cinematografice în Romania, cu aparatele Cinématograph și Animatograph, atestate documentar Istoria cinematografiei în România a fost strâns legată, în primele decenii ale apariției sale, de cinematografia franceză. Afinitatea românilor pentru cultura franceză și legăturile strânse cu Franța au contribuit, în mod de necontestat, la aceasta.

Prezența cinematograful francez a fost prima oară atestată documentar, în România, în luna mai a anului 1896. O echipă de operatori francezi ai firmei Lumière a realizat primele proiecții în București, cu aparatul Cinématograph.

La 27 mai 1896 a avut loc prima proiecție cinematografică din România, la cinci luni după prima proiecție publică de la Paris. Edwin Schurmann, impresarul Adelinei Pati și al Eleonorei Duse, a adus la București o echipă a companiei Lumière, cu operatorii Louis Janin, Charles Delattre, frații Bonheur. Aceste prime proiecții au fost făcute la sediul ziarului de limbă franceză L'Indépendance Roumaine, care se tipărea la București, precum și la teatrul Hugo. Se proiectau „vederi”, „fotografii vii”, „fotografie animată”, precum: „Un dineu”, „Lecția de biciclete”, „Grădina Botanică”, „Dejun pe iarbă”, „Piața Operei din Paris”, „Pe lac”, „Serbarea rusească”, „Intrarea țarului în Kremlin”, „Ieșirea lucrătorilor din uzina Lumière”, „Tâmplarul la lucru”, „Plecarea în trăsură”, „O gondolă în Veneția”, „La băi la mare”, „Un bufet” și „Sosirea unui tren în gara Ciotat”, proiecții ce aveau mare succes.

Pe data de miercuri, 29 mai, tot în sala ziarului L'Indépendance Roumaine, avea loc o „reprezentațiune” cinematografică, „specialmente organizată” pentru presă, fapt consemnat la rubrica „Cronica”, de ziarul Adevărul de joi, 30 mai 1896.Ulterior, din anumite motive, unele proiecții cinematografice s-au ținut o perioadă și la teatrul Hugo, la prețul de „intrarea generală 1 leu, copii 50 de bani” sau „intrarea pentru o persoană 1 franc, un copil 50 bani”. Proiecțiile aveau loc în fiecare zi a săptămânii ( „în toate zilele”). Se proiectau: „Jocul de minge, „Tâmplarul la lucru”, „Copiii la dejun”, „Defilarea șefilor coreeni”, „Trăsura de gală a țarinei”, „Țarul și țarina ducându-se la biserică, cu toată suita, la încoronare”, „Băi de mare”. (Adevărul, an. IX, 1896, nr. 2580).

În lunile mai, iunie, septembrie, spectacolele sunt atestate la sediul ziarului L'Indépendance Roumaine iar în iulie la teatrul Hugo. Ziarul Voința Națională, București, an XIII, nr. 3454, miercuri 19 iunie 1896 notează aceasta la rubrica „Cronica spectacolelor”. Proiecțiile au loc zilnic, cu aparatul „Cinématograph”, prezentat ca „marele succes european”, la prețul de „intrare 2 lei, copiii plătesc pe jumătate”.

Evenimentul prilejuit de prima proiecție cinematografică era menționat în principalele ziare din București. În ziarul L'Indépendance Roumaine apar o serie de cronici favorabile sub semnătura lui Claymoor, pseudonimul literar al lui Mihail (Mișu) Ion Văcărescu, la rubrica Carnet du high-life. Claymoor (Mihail Ion Văcărescu) devine primul cronicar de film din România.

Proiecțiile cu aparatul Lumière nu vor fi, însă, singurele proiecții cinematografice. Și aparatele de proiecție ale altor pionieri ai noii descoperiri tehnice a imaginilor mișcătoare vor fi folosite pentru a efectua proiecții de prezentare.

Astfel, în ziarul Constanța din ziua de duminică 21 iulie 1896 (din Constanța), la nici două luni după prima proiecție cinematografică de la București, apare anunțul prin care domnul S. Petrescu prezenta o mare invențiune americană, „Super Sineanimatograph” (în fapt, „Super Cineanimatograph”), având reprezentații cu durata de o oră, în fiecare seară de la orele 8-9 p.m., 9-10 p.m. și 11-12 p.m.Robert Aurelian ROMAN, „Istoria începuturilor cinematografiei în România (1896 - 1916)” în Școala de vară, Istorie, civilizație și cultură în spațiul românesc, ediția a V-a, Câmpulung,8 - 9 iulie, 2022, (Ziarul Constanța, an. IV, 1896, nr. 170, 21 iulie). Aparatul este numit invenție americană pentru că, în acei ani, prezentarea de imagini în mișcare era mai mult cunoscută ca fiind invenția americanului Thomas Alva Edison, cu al său kinetoscop, aparat din care a derivat și animatograful. „Kinematograf sau Kinetoscop, aparat construit de Edison, cu ajutorul căruia se trece repede pe dinaintea privitorului o serie de fotografii, luate iute, una dupa alta (15 pe secundă), de pe un corp ce se mișcă; prin aceasta se produce ilusiunea mișcării reale a corpului”.C. Diaconovich, Enciclopedia română, tom III, Editura și tiparul W. Krafft, Sibiu, 1904, p. 6.

Nu există în anunț alte informații despre acest aparat. Este posibil să fie vorba despre proiectorul cinematografic numit „Animatograph”, al lui Robert William Paul, pionier britanic în industria filmului, creator de aparate cinematografice și tehnici de film. Acest proiector era copiat și îmbunătățit din kinetoscopul Edison, de către R. W. Paul. Numit inițial „Teatrograph” iar apoi redenumit „Animatograph” din 1896, s-a exportat și s-a vândut în lumea întreagă. Cu animatograful, s-au efectuat proiecții în anul 1896, la Londra, Madrid, Lisabona.

În ceea ce-l privește pe misteriosul domn S. Petrescu, ca ipoteză de lucru presupun că acesta ar putea fi dobrogeanul Simion Petrescu, gimnast, fost elev al lui Gheorghe Moceanu, mai târziu om de presă, politician, primar al Mangaliei și personaj pitoresc, descris în scrierile sale cu privire la România de însuși Lev Troțki. Simion Petrescu a participat la turnee mondiale ca gimnast, ajungând la Paris, Londra, Copenhaga, Chicago, New York, Roma, în America, Africa, India și este posibil să fi procurat un astfel de aparat cinematografic sau să fi asigurat prezentarea pentru un agent străin de vânzări a unor astfel de aparate.

Este importantă constatarea că fenomenul de debut al proiecțiilor cinematografice în România a avut loc și în alte orașe din țară, fiind utilizate cele două aparate (Cinématograph și Animatograph), așa cum arată sursele istorice. De menționat că în Europa, la aceea dată, exista o competiție acerbă pentru prezentare a aparatelor cinematografice de către producători, cursa fiind între aparatul fraților francezi Lumière și cel al britanicului Robert William Paul. În final, cei ce au câștigat întâietatea și titlul de inventatori ai cinematografului, au fost frații Lumière.

În literatura de specialitate din Serbia, se menționează o echipa cinematografică trimisă în zona balcanică, la Belgrad, care ar fi plecat apoi la București. Aceasta sosise în luna mai 1896 la Belgrad, unde a realizat o prima proiecție în prezența jurnaliștilor pe 5 iunie, iar pe data de 6 iunie începe seria proiecțiilor pentru public și pleacă de aici către București, la data de 18/30 iunie 1896.  Echipa era formată din operatorul firmei Lumière, André Carré și mecanicul Jules Guérin. Activitatea acestora nu poate fi, deocamdată confirmată și evidențiată documentar în România.Srdjan Knežević, „Le Cinématographe Lumière à Belgrade et à Zagreb en 1896-1897”, en Revue d'Histoire du Cinéma, nr. 16, Paris, Association française de recherche sur l'histoire du cinéma, 1994, p. 30.