Rectorul este conducătorul unei instituții de învățământ superior. Aceasta este o listă a rectorilor unor instituții de învățământ superior din România.

Rectorii Universității din București Gheorghe Costaforu (1864-1871) - profesor de drept civil Vasile Boerescu (1871) - profesor de drept comercial Ion Zalomit (1871-1885) - profesor de istoria filosofiei Alexandru Hristea-Orăscu (1885-1892) - profesor de geometrie descriptivă Titu Maiorescu (1892-1897) - profesor de logică și de istoria filosofiei comparate Grigore Ștefănescu (1897-1898) - profesor de geologie și mineralogie Constantin Dimitrescu-Iași (1898-1911) - profesor de sociologie Ermil Pangratti (1911-1912, 1923-1929) - profesor de geometrie descriptivă Ioan Bogdan (1912) - profesor de limbi slave Thoma Ionescu (1912-1915) - profesor de anatomie topografică și de clinică chirurgicală Ion Athanasiu (1915-1920) - profesor de fiziologie generală și comparată Mihail Vlădescu (1920-1923) - profesor de botanică Nicolae Iorga (1929-1932) - profesor de istorie universală medievală și modernă Nicolae Gheorghiu (1932-1936) - profesor de clinică obstetricală Constantin C. Stoicescu (1936-1940) - profesor de drept roman Petre P. Panaitescu (1940-1941) - profesor de istoria slavilor Alexandru Otetelișanu (1941) - profesor de drept civil Horia Hulubei (1941-1944) - profesor de fizică atomică Daniel Danielopolu (1944) - profesor de clinică medicală Simion Stoilow (1944-1946) - profesor de teoria funcțiilor Alexandru Rosetti (1946-1949) - profesor de limba română Ilie G. Murgulescu (1949-1950) - profesor de chimie fizică Constantin Balmuș (1950-1952) - profesor de limbi clasice Avram Bunaciu (1952-1954) - profesor de drept constituțional Nicolae Sălăgeanu (1954-1957) - profesor de botanică Iorgu Iordan (1957-1958) - profesor de lingvistică și filologie Jean Livescu (1959-1963; 1968-1972) - profesor de limbi și literaturi germanice Gheorghe Mihoc (1963-1968) - profesor de statistică matematică George Ciucu (1972-1981) - profesor de calculul probabilităților Ioan Ioviț Popescu (1981-1988) - profesor de fizica plasmei Ion Dodu Bălan (1989) - profesor de literatură română Nicolae D. Cristescu (1990-1992) - profesor de mecanică Emil Constantinescu (1992-1996) - profesor de mineralogie Ioan Mihăilescu (1996-2005) - profesor de sociologie Ioan Pânzaru (2005-2011) - profesor de literatură franceză medievală Mircea Dumitru (2011-2019) - profesor de filozofie și logicăCristina Olivia Moldovan: Profesorul de filosofie Mircea Dumitru, noul rector al Universității din București, 16 decembrie 2011, Evenimentul zilei Marian Preda (2019-...) - profesor de sociologie

Rectorii Universității Politehnica din București Nicolae Vasilescu-Karpen, (1 decembrie 1938 – 9 octombrie 1940; director între 10 februarie 1920 – 1 decembrie 1938)Directorii și rectorii școlilor de inginerie, de la „Școala Academiceasca Pentru Știintele Filosoficești și Matematicești”, înființată în anul 1818, de Gheorghe Lazăr, la Universitatea „Politehnica” din București, pub.ro, accesat 2015-04-13 Eugen Chirnoagă (9 octombrie 1940 – 27 ianuarie 1941) Constantin C. Teodorescu (27 ianuarie 1941 – 13 octombrie 1944) Nicolae Ciorănescu (13 octombrie 1944 – 21 decembrie 1945) Petre Sergescu (21 decembrie 1945 – 1946) Nicolae Petrulian (1946 – 21 decembrie 1948) Lazăr Stoicescu (21 decembrie 1948 – septembrie 1950) Constantin Cârciumărescu (septembrie 1950 – 12 martie 1951) Ștefan Vencov (12 martie (delegat)/1 mai (numit) 1951 – august 1952) Traian Negrescu (august 1952 – august 1954) Constantin Dinculescu (august 1954 – ianuarie 1956 și decembrie 1956 – aprilie 1968) Cezar - Antoni Parteni (ianuarie 1956 – decembrie 1956) George S. Bărănescu (aprilie 1968 – aprilie 1972) Radu P. Voinea (aprilie 1972 – aprilie 1981) Voicu Tache (mai 1981 – octombrie 1989) Rodica Vâlcu (octombrie 1989 – ianuarie 1990) Virgiliu N. Constantinescu (februarie 1990 – martie 1992) Gheorghe Zgură (aprilie 1992 – martie 2000) Ioan Dumitrache (aprilie 2000 – martie 2004) Ecaterina Andronescu (aprilie 2004 – martie 2012) Mihnea Costoiu (martie 2012 – prezent)Consiliul de Administrație , upb.ro, accesat 2015-04-13

Rectorii Universității din Iași

Rectorii Universității din ClujDe-a lungul timpului instituția de învățământ superior numită astăzi Universitatea Babeș-Bolyai a fost cunoscută sub diverse denumiri: Colegiul Major Iezuit (12 mai 1581-1605); Universitatea Regală Maghiară „Francisc Iosif” (1872-1919); Universitatea din Cluj - neoficial i s-a spus Universitatea „Daciei Superioare” (1919-1927); Universitatea „Regele Ferdinand I” (1927-1948); Universitatea de Științe Regală Maghiară „Francisc Iosif” (1940-1945); Universitatea „Victor Babeș” (1948-1959); Universitatea Maghiară „Bolyai” (1945-1959). Între 1945-1959 universitățile „Victor Babeș” și „Bolyai” au funcționat în paralel; 1959 – după unificarea celor două universități a rezultat Universitatea „Babeș-Bolyai”. Antonio Possevino (1533-1611), cleric catolic, teolog și legat pontifical, organizatorul Seminarului Pontifical și Regal din Cluj. Jakob Wujek (1541-1597), cleric catolic, primul rector al Colegiului Major Iezuit din Cluj. Ferrante Capecci (1546-1586), iezuit sicilian, rector din 1583, decedat de ciumă în 1586Maria Holban, Călători străini despre țările române, vol. III, Editura Științifică, București, 1971, p. 93. Ján Berzevici (1692-1750), rector din 1745 până în 1750; Áron Berde (1819-1892), meteorolog, jurist, economist, membru corespondent al Academiei Maghiare de Științe, primul rector al Universității Regale Maghiare din Cluj (1872-1873). Vilmos Schulek (1843-1905), medic, membru al Academiei Maghiare de Științe, rector (1873 - apr. 1874). Machik Béla (1839-1879), medic, rector (apr. 1874 - iunie 1874). Henrik Finály (1825-1898), filolog, membru corespondent al Academiei Maghiare de Științe, rector (1874-1875). Géza Entz (1842-1919), zoolog, membru al Academiei Maghiare de Științe, rector (1875-1876). Groisz Gusztáv (1840-1899), jurist, rector (1876-1877). Genersich Antal (1842-1918), medic, membru al Academiei Maghiare de Științe, rector (1877-1878). Imre Sándor (1820-1900), lingvist, folclorist, istoric literar, membru al Academiei Maghiare de Științe, rector (1878-1879). Sámuel Brassai (1800-1897), lingvist, filosof, matematician, membru al Academiei Maghiare de Științe, rector (1879-1880). Károly Haller (1836-1911), jurist, rector (1880-1881). Primar al Clujului (1884-1886). Ajtai Kovách Sándor (1845-1917), medic, rector (1881-1882). Szabó Károly (1824-1890), istoric, membru al Academiei Maghiare de Științe, rector (1882-1883). Abt Antal (1828-1902), fizician, rector (1883-1884). Csiky Viktor (1839-1924), jurist, rector (1884-1885). Maizner János (1828-1902), medic, rector (1885-1886). Szamosi János (1840-1909), filolog, pedagog, rector (1886-1887). August Kanitz (1843-1896), botanist, membru al Academiei Maghiare de Științe, membru corespondent al Academiei Române, rector (1887-1888). Kolosváry Sándor (1840-1922), jurist, membru corespondent al Academiei Maghiare de Științe, rector (1888-1889). Klug Nándor (1845-1909), medic, membru al Academiei Maghiare de Științe, rector (1889-1890). Szász Béla (1840-1898), filolog, membru corespondent al Academiei Maghiare de Științe, rector (1890-1891). Koch Antal (1843-1927), geolog, mineralog, paleontolog, membru al Academiei Maghiare de Științe, rector (1891-1892). Óvári Kelemen (1844-1925), jurist, membru corespondent al Academiei Maghiare de Științe, rector (1892-1893). József Brandt (1838-1912), medic, rector (1893-1894). Hugó Meltzl (1846-1908), istoric literar, rector (1894-1895). Lajos Martin (1827-1897), matematician, pionier al aeronauticii, membru corespondent al Academiei Maghiare de Științe, rector (1895-1896). Farkas Lajos (1841-1921), jurist, membru corespondent al Academiei Maghiare de Științe, rector (1896-1897). Lechner Károly (1850-1922), medic, membru corespondent al Academiei Maghiare de Științe, rector (1897-1898). Terner Adolf (1835-1918), geograf, rector (1898-1899). Fabinyi Rudolf (1849-1920), chimist, membru al Academiei Maghiare de Științe, rector (1899-1900). Vályi Gábor (1844-1926), jurist, statistician, rector (1900-1901). Lőte József (1856-1938), medic, rector (1901-1902). Schilling Lajos (1854-1921), istoric, rector (1902-1903). Apáthy István (1863-1922), zoolog, membru corespondent al Academiei Maghiare de Științe, rector (1903-1904). Kiss Mór (1857-1945), jurist, rector (1904-1905). Szabó Dénes (1856-1918), medic, rector (1905-1906). Grigore Moldovan (1845-1930), filolog, folclorist, rector (1906-1907). Farkas Gyula (1847-1930), matematician, fizician, membru al Academiei Maghiare de Științe, rector (1907-1908). Jancsó György (1853-1911), jurist, rector (1908-1909). Udránszky László (1862-1914), medic, fiziolog, membru corespondent al Academiei Maghiare de Științe, rector (1909-1910). Szádeczky-Kardoss Lajos (1859-1935), istoric, membru al Academiei Maghiare de Științe, rector (1910-1911). Szádeczky-Kardoss Gyula (1860-1935), geolog, mineralog, rector (1911-1912). Kosutány Ignác (1851-1940), jurist, rector (1912-1913). Kenyeres Balázs (1865-1940), medic, membru al Academiei Maghiare de Științe, rector (1913-1914). Márki Sándor (1853-1925), istoric, membru al Academiei Maghiare de Științe, rector (1914-1915). Tangl Károly (1869-1940), fizician, membru al Academiei Maghiare de Științe, rector (1915-1916). Lukáts Adolf (1848-1924), jurist, rector (1916-1917). Rigler Gusztáv (1868-1930), medic, rector (1917-1918). Schneller István (1847-1939), pedagog, membru corespondent al Academiei Maghiare de Științe, rector (1918-1919). Sextil Pușcariu (1877-1948), lingvist, filolog, membru al Academiei Române, rector (1919-1920; 1940-1941). Vasile Dimitriu (1859-1928), jurist, rector (1920-1921). Dimitrie Călugăreanu (1868-1937), medic, membru corespondent al Academiei Române, rector (1921-1922). Iacob Iacobovici (1879-1959), fondatorul școlii românești de chirurgie din Transilvania, rector (1922-1923). Nicolae Bănescu (1878-1971), medic, membru al Academiei Române, rector (1923-1924). Camil Negrea (1882-1956), jurist, rector (1924-1925). Gheorghe Spacu (1883-1955), chimist, membru al Academiei Române, rector (1925-1926). Ioan Minea (1878-1941), medic, fondatorul școlii clujene de neurologie, rector (1926-1927). Gheorghe Bogdan-Duică (1866-1934), istoric literar, membru al Academiei Române, rector (1927-1928). Emil Hațieganu (1878-1959), jurist, om politic, membru de onoare al Academiei Române, rector (1928-1929). Emil Racoviță (1868-1947), biolog, speolog, membru și apoi președinte al Academiei Române, fondator al primului Institut de Speologie din lume, rector (1929-1930). Iuliu Hațieganu (1885-1959), fondatorul școlii clujene de medicină internă, membru al Academiei Române, rector (1930-1931; 1941-1944). Nicolae Drăganu (1884-1939), lingvist, filolog, primar al Clujului în perioada interbelică, rector (1931-1932). Florian Ștefănescu-Goangă (1881-1958), psiholog, membru corespondent al Academiei Române, rector (1932-1940). Alexandru Borza (1887-1971), botanist, cleric greco-catolic, rector, membru postmortem al Academiei Române (1944-1945). Bartók György (1882-1970), filosof, membru al Academiei Maghiare de Științe, rector (1940-1941). Szentpétery Zsigmond (1880-1952), geolog, membru al Academiei Maghiare de Științe, rector (1941-1942). Kovrig Béla (1900-1962), sociolog, om politic, rector (1942-1943). Buza László (1885-1969), jurist, membru al Academiei Maghiare de Științe, rector (1943-1944). Miskolczy Dezső (1894-1978), medic, neurolog, revoluționarul psihiatriei moderne, profesor universitar la Cluj și la Târgu Mureș, membru al Academiei Maghiare de Științe, rector (1944-1945). Csőgör Lajos (1904-2003), medic, rector (1945-1948). Balogh Edgár (1906-1996), scriitor, publicist, rector (1948-1949). Nagy István (1904-1977), scriitor, membru al Academiei Române, rector (1950-1952).