La Roche-sur-Yon este o comună din vestul Franței, prefectura departamentului Vendée, situată în regiunea Pays de la Loire.
Străbătută de râul Yon și afluenții săi, Riaillée și Ornay (împreună cu tributarul său, Soivre), La Roche-sur-Yon își datorează aspectul actual lui Napoleon I, care a transformat un mic târg într-un oraș modern, construit pe un plan regulat în formă de pentagon și dotat cu impunătoare clădiri publice (prefectura, primăria, teatrul, tribunalul, liceul, biserica Saint-Louis etc.), dispuse în jurul unei vaste esplanade centrale, Place Napoléon.
Orașul a fost fondat prin decret imperial la 25 mai 1804 și, la aceeași dată, a fost promovat la rangul de prefectură a departamentului Vendée, înlocuind Fontenay-le-Comte.
Oraș napoleonian, dar conceput de inginerii de la Ponts-et-Chaussées, numele său însuși este sursă de controverse în funcție de schimbările politice care agită secolul al XIX-lea: este redenumit de opt ori: La Roche-sur-Yon, Napoléon (sub Primul Imperiu, Cele O Sută de Zile și a Doua Republică), Bourbon-Vendée (sub Restaurație), Napoléon-Vendée (sub al Doilea Imperiu). Își recapătă numele de origine în 1870.
Este principalul centru urban al departamentului, situat în inima fostului Bas-Poitou, un centru economic cu funcții multiple (în special în sectoarele secundar și terțiar), dar și un pol universitar cu 8 000 de studenți. La Roche-sur-Yon este cea mai populată comună a departamentului, având 54 699 de locuitori în 2022, iar aria sa de atracție atingea 173 911 locuitori în același an. Orașul ocupă poziția a 5-a la nivel regional, iar aria sa metropolitană se află, de asemenea, pe locul 5.
Geografie [{ "type": "ExternalData", "service": "geoline", "ids": "Q1075351", "properties": { "fill": "#fc3", "stroke": "#ac6600" }}, { "type": "ExternalData", "service": "geoline", "ids": "Q1344620", "properties": { "fill": "#fc3", "stroke": "#ac6600" }}]
Localizare La Roche-sur-Yon este situat în inima bocajului vendéan, în valea râului Yon, afluent al Lay-ului . Orașul este construit pe o stâncă granitică ce domină valea râului Yon, oferindu-i o poziție strategică. Se află în centrul departamentului, iar Napoléon Bonaparte a ales La Roche-sur-Yon ca prefectură datorită poziției sale centrale și strategice, într-un departament care trebuia pacificat după Războaiele din Vendée.
Comune limitrofe
Climă În 2010, climatul comunei era de tip oceanic franc, conform unui studiu al CNRS bazat pe o serie de date aferente perioadei 1971-2000. În 2020, Météo-France a publicat o tipologie a climei din Franța metropolitană, conform căreia comuna are un climat oceanic și se află în regiunea climatică Bretagne orientală și meridională, Pays nantais, Vendée, caracterizată prin precipitații reduse vara și o bună însorire .
Pentru perioada 1971-2000, temperatura medie anuală este de 12,2 °C, cu o amplitudine termică anuală de 13,8 °C. Cantitatea medie anuală de precipitații este de 831 mm, cu 12,7 zile de precipitații în ianuarie și 6,4 zile în iulie. Pentru perioada 1991-2020, temperatura medie anuală observată la stația meteorologică situată în comună este de 12,4 °C, iar cantitatea medie anuală de precipitații este de 885,5 mm .
Pentru viitor, parametrii climatici estimati pentru comună, pentru anul 2050, conform diferitelor scenarii de emisii de gaze cu efect de seră, pot fi consultati pe un site dedicat publicat de Météo-France în noiembrie 2022 .
Cadru geologic La Roche-sur-Yon este situat în domeniul sud-armoric (mai precis în domeniul vest-vendéan), caracterizat de faza orogenică bretonă a orogenezei hercinică, care a avut loc la începutul Carboniferului inferior, în Tournaisian, acum aproximativ 360 de milioane de ani.
Coliziunea continentală din timpul orogenezei hercinice s-a manifestat în Masivul Armorican printr-un metamorfism general de presiune joasă-moderată, care a condus la formarea gneisurilor și micașisturilor, prin faze de faliere care a generat migmatite și granit. Aceasta a condus, de asemenea, la instalarea unor leucogranite bogate în muscovit și biotit, intruzive în șisturile cristaline, concomitent cu fenomenele de cisaillement și cu metamorfismul.
Astfel, La Roche-sur-Yon face parte dintr-o mare centură de leucogranite situată în sudul Masivului Armorican. Această centură corespunde unui imens batolit format în roci metamorfice, doar câțiva plutoni atingând Paleozoicul epimetamorfizat.
Batolitul este subdivizat în mai multe benzi („panglici”) care prezintă o divergență clară spre est: Un ax major (Pointe du Raz - Nantes - Parthenay - Millevaches), orientat N 110-130°E, cu convexitate nord-estică, este asociat cu falia sud-armorică. Aceasta este un decalaj dextrogir de origine cadomiană, cu un respingere orizontală estimată la 500 km. La nord de acest ax, banda Locronan-Lizio include mai multe formațiuni orientate N 60-100°E, cu apofize la Bignan, Guéhenno, Savenay etc. La sud de acest ax, se află o serie discontinuă de masive sintectonice (Trégunc, Pont-l'Abbé, Port-Louis-Ploemeur, Glénan-Quiberon-Houat-Hoëdic-Guérande-Le Croisic, Saint-Brévin, Noirmoutier-La Roche-sur-Yon), aliniate în direcția sud-armorică. Paralelismul acestor structuri cu falia sud-armorică sugerează influența indirectă a unei constrângeri de tip linéament .
Prezența granitelor pe teritoriul orașului La Roche-sur-Yon este adesea vizibilă în pădurile dese, în pajiști și în cariere, sub formă de blocuri mari, rotunjite, cu textură granulară (tors, arene, haosuri, curgeri de rocă denumite „chirons” în Vendée), precum și în albiile râurilor, unde formează „marmitele de eroziune”. Gneisurile și micașisturile se dispun în benzi lungi, orientate de la nord-vest spre sud-est.
Urbanism Tipologie La 1 ianuarie 2024, La Roche-sur-Yon este clasificată drept centru urban intermediar, conform noii grile comunale de densitate cu șapte niveluri, definită de INSEE (Institutul Național de Statistică și Studii Economice) în 2022. Face parte din unitatea urbană La Roche-sur-Yon, o unitate urbană monocomenală care constituie un oraș izolat . De asemenea, comuna face parte din aria metropolitană a La Roche-sur-Yon, al cărei centru este. Această arie, care cuprinde 45 de comune, este clasificată în categoria ariilor cu o populație cuprinsă între 50 000 și mai puțin de 200 000 de locuitori .
Utilizarea terenului Ocuparea terenurilor din comună, așa cum reiese din baza de date europeană privind ocuparea biogeofizică a solurilor Corine Land Cover (CLC), este marcată de importanța teritoriilor agricole (67,5 % în 2018), în scădere față de 1990 (76,3 %). Distribuția detaliată în 2018 este următoarea: zone agricole heterogene (27,7 %), terenuri arabile (20,1 %), pajiști (19,7 %), zone urbanizate (16,7 %), zone industriale sau comerciale și rețele de comunicații (10,4 %), păduri (3 %), spații verzi artificializate, neagricole (1,6 %), ape continentale (0,8 %) . Evoluția ocupării terenurilor în comună și a infrastructurilor sale poate fi observată pe diferitele reprezentări cartografice ale teritoriului: harta Cassini (secolul XVIII), harta de stat-major (1820-1866) și hărțile sau fotografiile aeriene ale IGN pentru perioada actuală (1950 până în prezent) .
thumb|500px|centre|Harta infrastructurii și utilizării terenului a comunei în 2018 (CLC).
Căi de comunicație și transport Rețeaua rutieră Rețeaua rutieră din Vendée este organizată în formă de stea în jurul orașului La Roche-sur-Yon. Astfel, orașul se află la intersecția mai multor drumuri departamentale, precum: RD 160 (fostul RN 160): Les Sables-d'Olonne ↔ La Roche-sur-Yon ↔ Cholet, Angers, Saumur; RD 746 (fostul RN 746): Luçon ↔ La Roche-sur-Yon; RD 747 (fostul RN 747): La Tranche-sur-Mer ↔ La Roche-sur-Yon; RD 937 (fostul RN 137BIS): Nantes ↔ La Roche-sur-Yon; RD 948 (fostul RN 148): Noirmoutier, Challans ↔ La Roche-sur-Yon ↔ Bournezeau, Fontenay-le-Comte, Niort.
La Roche-sur-Yon este, de asemenea, deservit de o autostradă: A87 (Angers ↔ La Roche-sur-Yon): ieșirea 30 La Roche-sur-Yon Est.
Autostrada franceză A87 este o autostradă din regiunea Pays de la Loire, administrată de Autoroutes du Sud de la France, care leagă Angers de La Roche-sur-Yon prin Cholet. Această autostradă este conectată la A11, permițând o legătură directă între Paris și Vendée, ceea ce constituie un avantaj pentru turism și pentru dinamismul economic al acestui departament.
Radio Trafic FM (107.7 FM) emite pe autostrada A87, în sectorul administrat de ASF (Autoroutes du Sud de la France). Autostrada A87 face parte din rețeaua ASF din zona de vest.
În anul 2008, această autostradă a fost prelungită de către ASF cu 16 km pentru a servi drept variantă de ocolire sudică a orașului La Roche-sur-Yon. Au fost adăugate trei noduri rutiere: Ieșirea 32 La Roche-sur-Yon Sud, Ieșirea 31 La Roche-sur-Yon Centre, Ieșirea 33 La Roche-sur-Yon Ouest.
Varianta de ocolire sudică este o secțiune a A87, cu o lungime de 16 km, deschisă circulației pe 4 iulie 2008. Aceasta este gratuită pentru utilizatori, iar viteza maximă permisă este de 130 km/h.
Transport feroviar Calea ferată a ajuns la La Roche-sur-Yon pe 24 decembrie 1866, odată cu deschiderea liniei dintre Nantes și La Roche-sur-Yon de către Compagnie d'Orléans. Ulterior, au fost deschise și alte linii către: Les Sables-d'Olonne, La Rochelle (14 martie 1871, operată de Compagnie des Charentes), Bordeaux.
Aceste linii au fost integrate în rețeaua de stat în 1878.
În prezent, La Roche-sur-Yon este conectat prin căi ferate la orașele Les Sables-d'Olonne, Nantes, La Rochelle și Bressuire.
Linia de cale ferată care leagă Nantes de Les Sables-d'Olonne prin La Roche-sur-Yon a fost electrificată de către SNCF și RFF (Réseau ferré de France). Aceste lucrări, împreună cu renovarea gării La Roche-sur-Yon, au permis sosirea TGV la sfârșitul anului 2008.
Transport aerian La Roche-sur-Yon dispune de un mic aeroport civil, aeroportul des Ajoncs sau René Couzinet, situat la aproximativ 6 kilometri nord-est de oraș. Accesul se face prin drumul departamental RD 160 (fostul RN 160).
Aeroportul are două piste, dintre care una este asfaltată.
Toponimie Toponimul La Roche-sur-Yon își are originea în poziția orașului construit pe o stâncă și determinată de râul Yon, care îl traversează. Astfel, este denumit Rocha super Oionis fluvium, Rocha super Oium și Roca super Yon în secolul al XI-lea, iar în 1128 apare sub forma apud Rocam Castrum (referire la un castru ridicat pe stâncă).
Caz unic în Europa, La Roche-sur-Yon și-a schimbat numele de opt ori în mai puțin de 70 de ani: La Roche-sur-Yon, până la 28 august 1804; Napoléon, în timpul Primului Imperiu (1804-1814); La Roche-sur-Yon, timp de aproximativ două săptămâni în 1814; Bourbon-Vendée, în perioada Restaurației (aprilie 1814 - aprilie 1815), în referire la familia conților de Bourbon-Montpensier; Napoléon, în timpul celor O Sută de Zile (aprilie 1815 - iunie 1815); Bourbon-Vendée, în timpul celei de-a Doua Restaurații și al Monarhiei din Iulie (iunie 1815 - 1848); Napoléon, în perioada celei de-a Doua Republici (1848-1852); Napoléon-Vendée, în timpul Al Doilea Imperiu (1852-1870); La Roche-sur-Yon, din 1870 până în prezent.
Istorie Preistorie și Antichitate Mai multe descoperiri arheologice dovedesc că teritoriul actual al La Roche-sur-Yon a fost locuit încă din preistorie. Au fost găsite o topor preistoric cu două tăișuri, unelte din silex și, posibil, un dolmen. De asemenea, au fost descoperite monede și obiecte antice, precum și fundațiile unor incinte galice situate pe malurile râului Yon.
Evul Mediu și Revoluția În perioada Evului Mediu timpuriu, așezarea se afla sub jurisdicția regională din Talmont.
În secolul al XI-lea, Guillaume le Grand, conte de Poitiers și duce de Aquitania, a inițiat o reorganizare a apărării Bas-Poitou. El a ales ca principal punct strategic Talmont, iar ca bază secundară La Roche-sur-Yon, două fortărețe pe care le-a încredințat loialului său vasal, Guillaume le Chauve.