Ștefan Moldovan (n. 6 august 1813, Zau de Câmpie - d. 4 noiembrie 1900, Lugoj) a fost un cărturar transilvănean, profesor la Blaj, apoi protopop unit (greco-catolic) de Mediaș, ulterior profesor și prepozit al Episcopiei de Lugoj.
Date biografice Tatăl său a fost Nestor Illeni, originar din Runcu, Districtul Grăniceresc al Năsăudului. Acesta a absolvit școala confesională greco-catolică din Năsăud, apoi școala militară germană din Năsăud. Având încă doi frați militari (grăniceri) și fiind mai firav, a cerut să deprindă meseria cojocăritului, așa încât după ce și-a făcut ucenicia, a fost primit în breasla cojocarilor din Turda și s-a așezat la Ciugud. Acolo s-a căsătorit cu Marina Moldovan, fiica dascălului greco-catolic Moise Moldovan din Zau de Câmpie, de la care și-a luat numele.
Ștefan Moldovan a deprins știința de carte mai întâi de la bunicul său, dascălul Moise Moldovan. Studiile studiile gimnaziale le-a început la Cluj, pentru ca mai la 1 octombrie 1830, la o lună de la moartea episcopului Ioan Bob, să fie transferat la Blaj, unde i-a avut drept profesori pe Simion Bărnuțiu la filosofie și pe Timotei Cipariu la teologie. A fost coleg de studii cu George Barițiu.
După terminarea studiilor superioare - în cei patru ani de teologie a obținut de fiecare dată calificativul maxim - a fost numit de episcopul Ioan Lemeni profesor de matematică la Gimnaziul din Blaj, funcție pe care a îndeplinit-o între anii 1837 și 1838. În 1838 a fost numit preot paroh în Ghiriș-Sâncrai (azi Câmpia Turzii) și administrator protopopesc în Beiu de Câmpie, comitatul Turda (azi Boian, județul Cluj).
Între anii 1847-1857 a fost paroh și protopop în Mediaș. În anul 1852 a fost numit paroh și vicar în Hațeg, canonic al noii dieceze a Lugojului, apoi prepozit (vicar general) al diecezei până la moarte.
Între 1848 și 1849 s-a numărat printre fruntașii revoluției române din Transilvania, fiind numit comisar imperial de pacificare în Cetatea de Baltă, împreună cu pastorul luteran Stephan Ludwig Roth. Ca vicar la Hațeg a lucrat pentru înființarea unei preparandii (școli pedagogice).
A avut preocupări istorice, copiind o serie de documente privitoare la români, pe care le-a publicat în Gazeta Transilvaniei, Foaie pentru minte, Sionul Românesc și mai ales Transilvania. S-a ocupat și de inventarierea vechilor tipărituri românești din părțile Hațegului, întreținând în acest scop o corespondență cu Timotei Cipariu.
Lucrări Registre istorice din colecțiunea comitelui Iosif Kemény, în revista Transilvania, din 1868, 1869 și 1870; Colecțiune de diplome din Diplomatul comitetului Iosif Kemény, în Transilvania din 1871, 1872, 1873 și 1874; Extras din ziarul vieții mele de la 15 martie 1848 până la 18 ianuarie 1849, în Transilvania, nr. 7 - 15 din 1875; Documente istorice din 1848 și 1849, în Transilvania, nr. 16-20 și 22-24 din 1875 și nr.1 - 7, 9 - 20 și 22 din 1876 etc. Două volume cu însemnări istorice despre parohiile din Țara Hațegului au rămas în manuscris (azi la Arhiepiscopia Timișoarei).
Note
Bibliografie Petru Magdău, Un manuscris al lui Ștefan Moldovan, în: Anuarul Institutului de Istorie din Cluj, XLVII (2008), pag. 523-553; Coriolan Suciu, Un erou din 1848, protopopul Ștefan Moldovan din Mediaș, Blaj, 1933.
Categorie: Scriitori români Categorie: Teologi români Categorie:Protopopi români Categorie: Preoți greco-catolici români Categorie:Oameni din județul Mureș Categorie:Nașteri în 1813 Categorie:Decese în 1900