Marele Premiu al Argentinei a fost o cursă de Formula 1 ce s-a desfășurat între 1953 și 1998. Deși nu se mai regăsește în calendarul competițional al Formulei 1, cursa are o istorie lungă și variată. Remarcând succesul pe care îl avea Juan Manuel Fangio în cursele cu motor, președintele de atunci al Argentinei, Juan Perón, a insistat pentru construirea unui circuit de Formula 1 chiar în țara multiplului campion mondial.

Istoric Construit pe mlaștinile din jurul orașului Buenos Aires, în 1952, "Autódromo", așa cum era cunoscut, avea aspectul unei arcade albe, fiind dedicat memoriei amiralului Guillermo Brown (William Brown). Circuitul a fost inaugurat în martie 1952 când s-a organizat "Cupa Perón", câștigată de Fangio. În 1953, Autodromul a găzduit prima cursă de Formula 1 desfășurată în afara Europei. Fangio cu al său Maserati s-a văzut nevoit să se retragă încă din turul 36, din cauza unor probleme la transmisie; victoria lui Alberto Ascari pentru Ferrari a fost umbrită de un tragic accident în stadion, accident soldat cu nouă morți.

Anul următor, la a doua participare, Fangio a reușit să urce pe cea mai înaltă treaptă a podiumului. În cele patru Mari Premii ce au urmat în Argentina el a obținut 3 victorii. În 1958 s-a impus Stirling Moss într-o cursă ce avea să fie penultima din remarcabila carieră a lui Fangio. Retragerea sa, împreună cu exilul lui Perón din 1955 (la conducerea Argentinei au urmat o serie de guverne instabile) au condus în 1961 la dispariția din F1 a Marelui Premiu al Argentinei. Această dispariție s-a prelungit pentru mai bine de o decadă.

În 1971, s-a desfășurat o cursă la Buenos Aires, dar aceasta nu a făcut parte din calendarul competițional al Campionatului Mondial. Respectiva cursă a fost câștigată de Chris Amon după două serii.Rezultatul cursei din 1971 www.silhouet.com Revenirea Argentinei în Formula 1 nu s-a petrecut mai devreme de 1972, când noul erou local a fost Carlos Reutemann. Reutemann a reușit pole-position-ul în cursa sa de debut în F1, devenind doar al doilea pilot ce reușise acest lucru până în acel moment. Cursa propriu-zisă a fost câștigată de campionul mondial Jackie Stewart. În 1982, Marele Premiu al Argentinei a ieșit din nou din calendarul competițional al Formulei 1. Această a doua pauză a fost cauzată de retragerea lui Reutemann și de Războiul Malvinelor.

În 1991, un consorțiu privat a cumpărat pista și a hotărât să o dezvolte. S-a reușit programarea în calendarul competițional al Formulei 1 din 1994 (octombrie), dar cursa a fost anulată pentru a se continua modernizarea circuitului.Marele Premiu al Argentinei din anul 1994 Marele Premiu al Argentinei a revenit în F1 în 1995, cu victoria lui Damon Hill. În 1996, Hill s-a impus din nou, devenind campion monidal la finalul acelui an. Același lucru s-a petrecut și în 1997, când victoria i-a revenit lui Jacques Villeneuve. Din păcate, dificultățile financiare au făcut ca Marele Premiu din 1998 să fie ultimul desfășurat în Formula 1, în Argentina. Steagul cu pătrățele alb-negre a anunțat atunci victoria lui Michael Schumacher, germanul ajungând în acel moment la cea de-a noua reușită pentru Ferrari.

Edițiile Marelui Premiu al Argentinei Toate edițiile au avut loc pe Circuitul Oscar Alfredo Gálvez.

Evenimentele scrise pe fond roz indică anii în care cursa nu a făcut parte din Campionatul Mondial de Formula 1. An Pole position Cel mai rapid tur Pilotul câștigător Constructorul câștigător Detalii 1998 David Coulthard Alexander Wurz Michael SchumacherFerrariDetalii 1997 Jacques Villeneuve Gerhard Berger Jacques VilleneuveWilliams-RenaultDetalii 1996 Damon Hill Jean Alesi Damon HillWilliams-RenaultDetalii 1995 David Coulthard Michael Schumacher Damon HillWilliams-RenaultDetalii 1994-1982 Nedesfășurat 1981 Nelson Piquet Nelson Piquet Nelson PiquetBrabham-FordDetalii 1980 Alan Jones Alan Jones Alan JonesWilliams-FordDetalii 1979 Jacques Laffite Jacques Laffite Jacques LaffiteLigier-FordDetalii 1978 Mario Andretti Gilles Villeneuve Mario AndrettiLotus-FordDetalii 1977 James Hunt James Hunt Jody ScheckterWolf-FordDetalii 1976 Nedesfășurat 1975 Jean-Pierre Jarier James Hunt Emerson FittipaldiMcLaren-FordDetalii 1974 Ronnie Peterson Clay Regazzoni Denny HulmeMcLaren-FordDetalii 1973 Clay Regazzoni Clay Regazzoni Emerson FittipaldiLotus-FordDetalii 1972 Carlos Reutemann Carlos Reutemann Jackie StewartTyrrell-FordDetalii 1971 Rolf Stommelen Chris Amon Chris AmonMatraDetalii 1970-1961 Nedesfășurat 1960 Stirling Moss Stirling Moss Bruce McLarenCooper-ClimaxDetalii 1959 Nedesfășurat 1958 Juan Manuel Fangio Juan Manuel Fangio Stirling MossCooper-ClimaxDetalii 1957 Stirling Moss Stirling Moss Juan Manuel FangioMaseratiDetalii 1956 Juan Manuel Fangio Juan Manuel Fangio Luigi Musso Juan Manuel FangioFerrariDetalii 1955 José Froilán González Juan Manuel Fangio Juan Manuel FangioMercedes-BenzDetalii 1954 Giuseppe Farina José Froilán González Juan Manuel FangioMaseratiDetalii 1953 Alberto Ascari Alberto Ascari Alberto AscariFerrariDetalii An Pole position Cel mai rapid tur Pilotul câștigător Constructorul câștigător Detalii

Statistici Cinci piloți au obținut cel puțin câte un hat-trick (pole position, cel mai rapid tur și victorie într-o cursă): Alberto Ascari în 1953, Juan Manuel Fangio în 1956, Jacques Laffite în 1979, Alan Jones în 1980 și Nelson Piquet în 1981.

Multipli câștigători

Piloți Victorii Pilot Ani 4 Juan Manuel Fangio 1954, 1955, 1956, 1957 2 Emerson Fittipaldi 1973, 1975 Damon Hill 1995, 1996

Constructori Victorii Constructor Ani 4 Williams 1980, 1995, 1996, 1997 3 Ferrari 1953, 1956, 1998 2 Maserati 1954, 1957 Cooper 1958, 1960 Lotus 1973, 1978 McLaren 1974, 1975

Multipli deținători de pole position Pole-uri Pilot Ani 2 Juan Manuel Fangio 1956, 1958 Stirling Moss 1957, 1960 David Coulthard 1995, 1998

Multipli deținători de cel mai rapid tur CMRT Pilot Ani 3 Juan Manuel Fangio 1955, 1956, 1958 2 Stirling Moss 1957, 1960 Clay Regazzoni 1973, 1974 James Hunt 1975, 1977

Referințe

Argentina

Categorie:Formula 1 în Argentina