În sintaxa tradițională, propoziția subordonată, numită și dependentă, este o propoziție fără autonomie gramaticală, cu înțeles insuficient, care îndeplinește într-o frază o funcție analogă cu cea a unei părți de propoziție. Statutul ei ierarhic este stabilit față de cel puțin o altă propoziție din frază, numită regentăConstantinescu-Dobridor 1998, articolul propoziție, partea ~ subordonată (dependentă).Bussmann 1998, p. 1142.Dubois 2002, p. 452–453.Crystal 2008, p. 462..
Regentul subordonatei
Entitatea de care depinde direct propoziția subordonată poate fi: predicatul propoziției regente sau predicatele a mai mult de o propoziție regentă: Aștept să terminiAvram 1997, p. 430., Doresc și pretind să-mi răspunziAvram 1997, p. 416.; un verb la un mod nepredicativ din regentă: Așteptând să termini, am întârziat; o interjecție predicativă: Iată că vine; un substantiv sau un pronume, numit antecedent al subordonatei: L’abeille est l’insecte qui produit le miel „Albina este insecta care produce mierea”Delatour 2004, p. 12.; întreaga propoziție regentă: She’s coming tomorrow, which is good news to everyone „(Ea) vine mâine, ceea ce e o veste bună pentru fiecare”;
Legarea subordonatei de regentă
Cuvinte de joncțiune
Cel mai adesea, legătura dintre propozițiile subordonate și regenta lor se realizează prin joncțiune cu un cuvânt gramatical care poate fi: o conjuncție: A spus că vineAvram 1997, p. 420.; Oda jutott már, hogy senki sem hitelez neki „A ajuns să nu-i mai dea nimeni credit”Király și A. Jászó 2007, p. 443–464.; o locuțiune conjuncțională: Dansează ca și cum ar plutiAvram 1997, p. 442.; Il ne mange pas de viande parce qu’il est végétarien „Nu mănâncă carne, pentru că este vegetarian”Delatour 2004, p. 13.; un pronume relativ: Scrisoarea pe care am primit-o m-a alarmatAvram 1997, p. 426.; Je choisirai dans ce livre un chapitre qui me paraît important „Voi alege din cartea aceasta un capitol care-mi pare important”Grevisse și Goosse 2007, p. 1435.; un adverb relativ: Mă duc unde vreiAvram 1997, p. 434.; Bilo je to one večeri kad smo ispraćali baku na voz „Era în seara când o conduceam pe bunica la gară”Klajn 2005, p. 246..
În unele limbi există și subordonare cu juxtapunere, cu caracter facultativ, în cazul propoziției completive directe: She said (that) she would come today „A spus că va veni astăzi”Bussmann 1998, p. 318.; Úgy hallottam, (hogy) már lehet a piacon kapni cseresznyét „Am auzit că se găsesc deja cireșe la piață”.
În limba engleză se poate omite și pronumele relativ dacă nu este subiect: We got on the first bus (that) we saw „Am urcat în primul autobuz pe care l-am văzut”Eastwood 1994, p. 356..
Elemente corelative
În propoziția regentă se poate afla un termen în corelație cu cuvântul de joncțiune al subordonatei. Elementul corelativ marchează suplimentar relația dintre propoziții, anunțând raportul sintactic dintre eleBidu-Vrănceanu 1997, p. 140.. În funcție de limbă, acest element poate aparține mai multor părți de vorbire: adverb: M-a bătut așa, încât m-a învinețit; If no one else has requested the book, then you can renew it „Dacă n-a cerut nimeni cartea, atunci poți să reînnoiești împrumutul”Eastwood 1994, p. 339.; Elle est plus malade que je ne pensais „Este mai bolnavă decât credeam”Grevisse și Goosse 2007, p. 1470.; Uradismo onako kako je najbolje „Am făcut așa cum e cel mai bine”Čirgić 2010, p. 309.; Én onnan jövök, ahova te most mész „Eu vin de acolo unde mergi tu acum”Szende și Kassai 2007, p. 421.; pronume sau adjectiv demonstrativ: Számítok arra, hogy meghívnak a kongresszusra „Contez pe faptul că mă vor invita la congres” (literal „Contez pe aceea că…”)Szende și Kassai 2007, p. 413.; Nakupila se tolika prašina koliku nitko ne pamti „S-a adunat atâta praf, de câtă nimeni nu-și amintește”Barić 1997, p. 480.Considerat demonstrativ în gramatica acestei limbi.; pronume sau adjectiv nehotărât: Erau atâția (călători), încât n-aveau locAvram 1997, p. 444.; Ils ont posé de telles conditions que nous n’avons pas pu accepter „Au pus asemenea condiții, încât n-am putut accepta”Kalmbach 2017, p. 726..
În limba maghiară, corelativul poate fi și un pronume personal de persoana a treia singular în locul unuia demonstrativ: Számítok rá, hogy meghívnak a kongresszusra „Contez pe faptul că mă vor invita la congres” (literal „Contez pe el că…”).
În unele cazuri, corelativul este facultativ: Muncește (așa) cum poateAvram 1997, p. 441.; If the figures don’t add up, (then) we must have made a mistake „Dacă nu iese rezultatul, (atunci) probabil am greșit undeva”; Ni ljeta nijesu (ono) što su nekad bila „Nici verile nu sunt (ceea) ce erau cândva”Čirgić 2010, p. 100.; Tudod (azt), hogy hatkor kezdődik a meccs? „Știi că meciul începe la ora șase?”Erdős 2001, pagina F. Az összetett mondat (Fraza).
În alte cazuri, corelativul este obligatoriu: Era atât de deștept, încât a înțeles; Je l’ai retrouvé tel que je l’ai connu il y a dix ans „L-am regăsit așa cum (era când) l-am cunoscut acum zece ani”Dubois 2002, p. 112.; Bio je tako iscrpljen te se činilo da neće izdržati „Era atât de epuizat, încât se părea că nu va rezista”Čirgić 2010, p. 313.; Arra a csomagra célzol, ami tegnap érkezett? „Faci aluzie la coletul care a sosit ieri?”.
În limba maghiară sunt mai frecvente cazurile când se folosește un corelativ decât cele în care nu se folosește. De asemenea, aceste cazuri sunt mai frecvente și mai frecvent obligatorii decât în celelalte limbi amintite aici, de exemplu: Kati azt mondja, hogy fáj a feje „Kati spune că o doare capul” (lit. „Kati aceea spune, că…”); Azzal írtam, amit az asztalon találtam „Am scris cu ce am găsit pe masă” (lit. „Cu aceea am scris, cu ce…”).
Tipuri de subordonate
Tipurile de subordonate și clasificarea lor sunt foarte diferite în funcție de gramaticile unei limbi sau a alteia și de la un autor la altul, chiar referitor la aceeași limbăBidu-Vrănceanu 1997, p. 391..
În gramatici ale limbii române
În gramaticile românești, subordonatele se clasifică mai întâi în necircumstanțiale și circumstanțiale, apoi se stabilește o tipologie după funcția în frază analogă cu a părții de propoziție corespunzătoare: subiectivă, completivă etc. (necircumstanțiale), respectiv de loc, de timp etc., după semantica specială a raportului circumstanțial.
Mioara Avram, de pildă, ia în seamă ca subordonateAvram 1997, p. 404–453.: necircumstanțiale: propoziția subiectivă; propoziția predicativă; propoziția predicativă suplimentară; propoziția atributivă; propoziția completivă directă; propoziția completivă indirectă; propoziția completivă de agent. circumstanțiale: propoziția circumstanțială de loc; propoziția circumstanțială de timp; propoziția circumstanțială de cauză; propoziția circumstanțială de scop; propoziția circumstanțială de mod; propoziția circumstanțială consecutivă; propoziția circumstanțială instrumentală; propoziția circumstanțială de sociativă; propoziția circumstanțială de relație; propoziția circumstanțială condițională; propoziția circumstanțială concesivă; propoziția circumstanțială opozițională; propoziția circumstanțială cumulativă; propoziția circumstanțială de excepție.
Ion Bărbuță et al. iau în plus în seamă propoziția apozitivă și au altă grupareBărbuță et al. 2000, p. 297.: necircumstanțiale: subiectivă, predicativă, predicativă suplimentară, atributivă, apozitivă, directă, indirectă, de agent, instrumentală, sociativă, de relație, opozițională, cumulativă și de excepție; circumstanțiale: de loc, de timp, de cauză, de scop, de mod, consecutivă, condițională și concesivă.
Ion Coteanu stabilește trei grupări de subordonate după cum rolul lor în frază este asemănător cu cel al substantivului, al adjectivului, respectiv al adverbului. Cele din urmă sunt propozițiile circumstanțiale, dintre care le reține numai pe cele de loc, de timp, de cauză, de scop, condițională, de mod și concesivăCoteanu 1982, p. 304–309.. Dintre cele amintite mai sus ca necircumstanțiale, nu ia în seamă propoziția predicativă suplimentară, considerând că nici delimitarea elementului predicativ suplimentar nu se justificăCoteanu 1982, p. 286..
În gramatici ale altor limbi
Franceze
În gramatici ale limbii franceze se găsesc clasificări după cuvântul de joncțiune (în relative, conjuncționale și interogative indirecte), după modul predicatului (un mod personal, modul infinitiv, modul participiu), după funcția corespunzătoare celei a părții de propoziție corespunzătoare (subiect, complement al verbului, complement al antecedentului nominal, complement circumstanțial), sau după locul ocupat față de regentă: antepuse, incidente sau postpuse.
Grevisse și Goosse 2007, de pildă, tratează următoarele tipuri: atributivă ( relative): Son cocher, qui était ivre, s’assoupit tout à coup „Vizitiul ei, care era beat, ațipi dintr-odată” (Gustave Flaubert)Grevisse și Goosse 2007, p. 1432.; conjunctive: esențialeGrevisse și Goosse 2007, p. 1443.: subiectivă: Qu’il se trompe est certain „Că se înșală, este sigur”; completivă directă: Je dis qu’il se trompe „(Eu) zic că se înșală”; corelativă: Il a une telle faim qu’il mangerait n’importe quoi „Îi e așa o foame, că ar mânca orice”; circumstanțiale (numite aici adverbiales): de timp: Alors qu’ils jouaient, la cloche sonna „Pe când se jucau, a sunat clopoțelul”Grevisse și Goosse 2007, p. 1482.; de cauză: Comme ses raisons parurent bonnes, on accepta son projet „Cum motivele sale au părut bune, proiectul său s-a acceptat”Grevisse și Goosse 2007, p. 1489.; de mod: Il a partagé les gâteaux de manière que tout le monde est satisfait „A împărțit prăjiturile astfel, încât toată lumea e satisfăcută”Grevisse și Goosse 2007, p. 1494.; de consecință: Il a mangé goulûment, de sorte qu’il a été malade „A mâncat cu lăcomie, așa că a fost bolnav”Grevisse și Goosse 2007, p. 1497.; de scop: Ce livre est toujours sur mon bureau afin que vous puissiez le consulter „Cartea asta e totdeauna pe biroul meu, ca s-o puteți consulta”Grevisse și Goosse 2007, p. 1499.; de concesie: Il sort bien qu’il pleuve „Iese, deși plouă”; de condiție: Je viendrai à moins qu’il ne soit trop tard „Voi veni, numai să nu fie prea târziu”Grevisse și Goosse 2007, p. 1512.; interogativă indirectă: Je demande quand tu pars „Întreb când pleci”Grevisse și Goosse 2007, p. 1527.; exclamativă indirectă: Regarde comme il est sage „Uite ce cuminte e”Grevisse și Goosse 2007, p. 1528..
Engleze
În literatura de specialitate de limbă engleză se găsește printre altele o clasificare ca cea a lui Coteanu 1982, în subordonateEifring 2005, cap. 2, p. 26.: adverbiale (corespunzătoare cu circumstanțialele): If you touch me, I’ll shout „Dacă mă atingi, țip”; nominale (corespunzătoare cu necircumstanțialele, în afară de atributivă): He told me that you would come „Mi-a spus să vei veni”; relativă (corespunzătoare cu atributiva): A girl that I knew appeared in the newspaper „O fată pe care o cunoșteam a apărut în ziar”.
Altă clasificare este după natura cuvântului de joncțiune, în relative (introduse printr-un pronume sau un adverb relativ), relative interogative (introduse printr-un pronume sau un adverb interogativ) și conjunctive (introduse printr-o conjuncție sau printr-un așa-numit „pronume adverbial”, ex. wherein „în care”).
BCMS
Gramaticile limbilor din diasistemul slav de centru-sud (bosniacă, croată, muntenegreană, sârbă, prescurtat BCMS) stabilesc tipurile de subordonate în primul rând după funcția analogă cu cea a părților de propoziție corespunzătoare. Într-o gramatică sârbă, de exemplu, se disting subordonateleKlajn 2005, p. 240–241.: subiectivă: Poznato je da kafa škodi srcu „Se cunoaște că cafeaua dăunează inimii”; obiectivă (completivă directă): Tražili smo da se ukine porez na knjige „Am cerut să se elimine impozitul pe cărți”; predicativă: Cilj ove rezolucije je da se prekinu sukobi „Scopul acestei rezoluții este să înceteze conflictele”;