Patima (film din 1975)

Patima este un film românesc din 1975, regizat de George Cornea după un scenariu inspirat de nuvela „Hiena” a scriitorului bănățean Petru Vintilă. Rolurile principale sunt interpretate de actorii Draga Olteanu-Matei, Gheorghe Cozorici, Emanoil Petruț, Vasile Cosma, Ovidiu Moldovan și Mariana Buruiană.

Subiectul filmului îl reprezintă înrobirea unei femei de patima banilor în anii de după cel de-al Doilea Război Mondial, în contextul instaurării regimului comunist în România. Pentru a-și proteja copiii de sărăcie, văduva Păuna Varlam se căsătorește din interes cu proprietarul unui atelier de cojocărie din Lugoj și reușește să deschidă o fabrică de produse din piele. Rămasă din nou văduvă, femeia își pierde economiile în urma stabilizării monetare din 1947 și apoi și fabrica după naționalizarea acesteia de către stat în 1948.

Rezumat

Subiectul filmului îl reprezintă o amintire din tinerețe a lui Sever Varlam (Ovidiu Moldovan) despre mama sa, Păuna, care a ajuns în primii ani de după cel de-al Doilea Război Mondial una dintre cele mai bogate femei din orașul Lugoj. Filmul începe cu următoarea mărturisire a acestuia: „De câte ori mă întorc în acest oraș și trec pe podul de peste Timiș retrăiesc povestea unei femei: povestea mamei mele”.

Păuna Varlam (Draga Olteanu-Matei) a rămas văduvă în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, trebuind să-și întrețină singură cei doi copii: Sever și Sabina (Mariana Buruiană), care urmau pe atunci cursurile școlare. În anii de criză economică de după război, ea se luptă cu sărăcia și este nevoită să-și vândă săptămânal la târg o parte din lucrurile din casă. Păuna apelează la ajutorul doamnei Cocora (Dody Caian-Rusu) pentru a-i găsi un bărbat în putere și cu o situație materială bună cu care să se mărite, dar bărbații găsiți sunt fie prea bătrâni, fie nu vor să se încurce cu o femeie cu doi copii de crescut. Cu prilejul unei serbări școlare a fiicei sale, organizate pe scena teatrului orășenesc, Păuna îl cunoaște pe meșterul cojocar Dionisie Popovici (Vasile Cosma), văduv și fără copii. Bărbatul era proprietarul unui atelier de tăbăcărie și fusese președinte al Corporației Meșteșugarilor și al Micilor Meseriași din localitate.

Dorind să le asigure celor doi copii un trai mai bun, Păuna acceptă să se căsătorească cu Dionisie Popovici, care avea o situație materială îmbelșugată. Naș de cununie este ales avocatul Alexandru Martalogu (Gheorghe Cozorici), care-l ajuta pe meșter să câștige mai multe procese cu debitorii săi. Căsătoria din interes atrage mai multe nemulțumiri: cei doi copii se simt părăsiți de mama lor, calfa Tie (Emanoil Petruț), un nepot de văr al lui Dionisie care făcuse o pasiune pentru tânăra văduvă, este gelos pe unchiul său, iar sora maistrului cojocar o acuză pe Păuna că este o „hienă” și își blesteamă fratele. Dându-și seama că este considerat o povară, Sever părăsește casa părintească și se angajează ca muncitor la depoul CFR din oraș.

Păuna începe să se implice tot mai mult în afacerile bărbatului ei, dovedind un talent negustoresc deosebit. Ea încearcă să-și convingă soțul să construiască un atelier mai mare și să vândă astfel mai multă marfă. Simțindu-se înlăturat din propriile afaceri, Dionisie refuză cu încăpățânare să o ajute și începe să bea. Pentru a mări atelierul de tăbăcărie, Păuna își vinde casa și salba de mireasă și cumpără materiale de construcție și utilaje de la fabricantul neamț Oskar Gutenbrunner, cu ajutorul avocatului Martalogu, pe care-l angajează ca procurist și-l plătește cu 10% din încasări. Văzând că soția sa intenționează să-l înlăture din afaceri, meșterul cojocar suferă un atac de cord și moare.

După moartea lui Dionisie, afacerile Păunei sunt dirijate de avocatul Martalogu și devin din ce în ce mai prospere. Femeia adună tot mai mulți bani pe care-i ține ascunși în saltea. Stabilizarea monetară din 1947, survenită la mai puțin de șase luni de la moartea lui Dionisie, transformă însă toți acești bani în simple hârtii fără nicio valoare. Autoritățile încep controale prin fabrici pentru combaterea speculei, confiscând mărfurile aflate pe stoc și necomercializate. Păuna este nevoită să-și vândă marfa ascunsă la prețuri foarte mici pentru a nu fi găsită de autorități. Muncitorii din fabrică încep să se întrunească, cerând salarii mai mari, condiții mai bune de muncă și plata de către fabrică a contribuțiilor pentru pensii. Singurul care-i mai ține în frâu pe muncitori este Tie, dar aceștia se unesc împotriva lui și vor să-l bată. Păuna acceptă să devină amanta lui Tie, dar șeful de echipă este nemulțumit de comportamentul duplicitar al acesteia. Într-o noapte, el intră beat în dormitorul Păunei și o găsește acolo pe Sabina, pe care o siluiește. Fata se sinucide de rușine, aruncându-se în Timiș. Tie este arestat și dus la închisoarea din Timișoara.

Avocatul Martalogu profită de starea de depresie a Păunei și o amenință că se va retrage din afacere, convingând-o astfel să se căsătorească cu el. Abdicarea regelui Mihai I și instaurarea regimului comunist în România produc schimbări majore în politica economică a țării. Dându-și seama că fabricile urmează a fi naționalizate, Martalogu încearcă să o convingă în zadar pe Păuna să vândă fabrica. El o anunță că tranzacțiile încheiate cu criminalii de război începând din septembrie 1944 vor fi anulate și pretinde că Gutenbrunner ar fi un astfel de criminal. Pentru a o scăpa de acuzații și a salva fabrica, avocatul o convinge pe Păuna să îi facă un act de donație al fabricii și apoi să se interneze în Spitalul de Psihiatrie din Jimbolia. În lipsa ei, Martalogu intentează proces de divorț, iar căsătoria este desfăcută de tribunal în iunie 1948.

Păuna fuge din spital și se întoarce acasă, unde înțelege că soțul o internase la ospiciu pentru a-i vinde fabrica. Avocatul îi spune franc că nu a iubit-o niciodată și că s-a căsătorit cu ea din interes. În zorii zilei, muncitorii intră în clădire, îi anunță pe cei doi foști soți că fabrica a fost naționalizată și le cer să predea cheile și arhiva. Păuna își dă seama că fabrica nu mai este a ei, conștientizând că și-a pierdut copiii din cauza patimei pentru avere. Ea suferă o cădere nervoasă și se duce pe podul de fier de pe râul Timiș cu intenția de a se sinucide.

Distribuție

Draga Olteanu-Matei — Păuna Varlam Gheorghe Cozorici — avocatul Alexandru Martalogu Emanoil Petruț — Tie, nepot de văr al lui Dionisie Popovici Vasile Cosma — meșterul cojocar Dionisie Popovici Ovidiu Moldovan — Sever Varlam, fiul Păunei Mariana Buruiană — Sabina Varlam, fiica Păunei Dody Caian-Rusu — doamna Cocora Zephi Alșec — avocatul Vlaiculescu, prietenul lui Martalogu Maria Cupcea — o doamnă Victor Moldovan — maistrul ceferist Serendanu, activist comunist Mircea Cojan — maistrul tăbăcar Ioachim Emil Mureșan Andrei Bursaci — muncitorul tăbăcar Nistor Grigore Gonța — muncitorul tăbăcar Gavrilă Rodica Popescu-Bitănescu — subreta (menționată Rodica Popescu) Mihai Dogaru — medicul Romulus Bărbulescu — o calfă Ștefan Georgescu Cornelia Lazăr-Turian Angela Albani — o femeie din cartier Eugenia Ardeleanu Zoe Vintilescu Tudor Stavru — muncitorul tăbăcar Stavru Corina Soare Mara Costea Doris Bogdan Constantin Fugașin — băiatul cu invitațiile Ștefan Conț

Originea filmului Actrița Draga Olteanu-Matei (născută în 1933 la București) era fiică de militar și și-a însoțit tatăl prin întreaga țară, ajungând în anul 1945 cu unitatea în orașul Lugoj. Familia Olteanu a primit repartiție în casa preotului Șintescu, care se afla în spatele Tribunalului. Draga Olteanu a locuit în anii 1945-1948 la Lugoj și a învățat timp de trei ani la Liceul „Iulia Hasdeu” din acel oraș.Cristina Ologeanu - „Draga Olteanu Matei l-a distrat și pe Ceaușescu”, în „Jurnalul Național”, 5 iulie 2004. Ea a susținut acolo examenul de absolvire pe care l-a promovat cu nota 9,82. În perioada studiilor, Draga Olteanu a jucat în numeroase piese de teatru pentru copii, cu sprijinul liceului. Tatăl ei a fost mutat în 1948 la Brașov, iar familia sa l-a însoțit acolo.

În anul 1967, cu prilejul unui turneu prin țară al Teatrului Național din București cu piesa Apus de soare de Barbu Delavrancea, în care rolul principal era interpretat de actorul George Calboreanu, actrița a ajuns din nou la Lugoj unde trupa Teatrului Național urma să țină o reprezentație. Draga Olteanu-Matei făcea figurație în acea piesă, alături de alte colege. În timpul unui drum cu trenul către Lugoj, ea l-a cunoscut pe scriitorul caransebeșean Petru Vintilă (1922-2002). Acesta din urmă a intrat în compartimentul în care se aflau actrițele și a inițiat o conversație cu ele. El le-a spus că a scris o nuvelă și și-a lăudat-o atât de mult, încât Draga Olteanu s-a gândit că nuvela nu era prea bună. Scriitorul a afirmat că ar da 100.000 lei, o sumă mare de bani pe atunci, pentru a se face un film*** - „Săracă și cinstită”, în „Jurnalul Național”, 12 iunie 2006. și i-a spus actriței că ea ar fi o bună interpretă a rolului principal. „Văzându-l așa «aprins» am crezut că era o nuvelă proastă și de asta o laudă și dă bani să fie ecranizată. Nici nu mi-a trecut prin cap să o caut, am crezut că era o prostie”, a afirmat ulterior actrița.

După o vreme, Draga Olteanu-Matei l-a întâlnit pe scriitor pe Calea Victoriei din București. Vintilă a invitat-o într-o librărie, a cumpărat un exemplar din cartea sa și i-a dat-o actriței cu autograf. Draga Olteanu a citit cartea și i-a plăcut, hotărând să scrie un scenariu de film.

Mai târziu, Draga Olteanu și-a amintit următoarele lucruri despre originea filmului Patima: „Nu m-am gândit niciodată că voi ajunge să scriu scenarii. Îmi amintesc că eram în tren spre Lugoj când l-am întâlnit pe Petru Vintilă. A venit și mi-a spus: Uite duduie am scris o nuvelă, Hiena… Eu nu l-am băgat în seamă până m-am întâlnit cu el pe stradă. M-a întrebat dacă i-am citit nuvela, am spus că nu. Am intrat într-o librărie, mi-a cumpărat cartea și m-a pus să o citesc. M-am îndrăgostit de cartea aia. A durat 9 ani până să lansăm filmul”.Renata Tegzes - „Actrița Draga Olteanu Matei nu găsește comediile de azi atît de amuzante ca odinioară”, în „Foaia Transilvană”, 21 octombrie 2011.

Producție Scenariu Scenariul filmului a fost scris de actrița Draga Olteanu-Matei și de operatorul de imagine George Cornea, fiind inspirat din nuvela „Hiena” de Petru Vintilă.Călin Căliman - „Istoria filmului românesc (1897-2000)” (Ed. Fundației Culturale Române, București, 2000), p. 246. Au fost realizate trei variante de scenarii, ultima aparținând actriței Draga Olteanu Matei.Cristian Ghinea - „Hollywood de Banat ”, în volumul „Intra muros” – reportaje” (Ed. Anthropos, Timișoara, 2006)

Conducerea cinematografiei românești a făcut presiuni pentru modificarea scenariului, adăugându-se implicații politice și eliminându-se unele elemente care ar fi contribuit la conturarea mai veridică a poveștii. „Mi-au distrus filmul cu adaosuri politice și morale. Această femeie, Păuna, prin ambiția și puterea sa de muncă, este modelul omului de succes al zilelor noastre. Însă filmul moralizează atitudinea ca fiind a «timpurilor vechi». Daca ei ar fi vrut ca oamenii s-o dezaprobe pe această «hienă», trebuiau să lase scenariul cum era scris. Și atunci omul singur hotâra dezaprobarea”, s-a plâns ulterior scenarista.