Sava (pronunțat în , în ) este un râu în Europa Centrală și de Sud-Est, afluent pe dreapta al Dunării. Curge prin Slovenia, Croația, de-a lungul frontierei nordice a Bosniei și Herțegovinei, și prin Serbia, vărsându-se în Dunăre la Belgrad. Partea sa centrală formează frontiera naturală între Bosnia-Herțegovina și Croația. Sava formează limita nordică a Peninsulei Balcanice, și marginea sudică a Câmpiei Panonice. Sava are , inclusiv ai afluentului ce izvorăște la , Slovenia. Este cel mai mare după volum de apă, și al doilea după Tisa ca suprafață a bazinului hidrografic (cu ) și lungime. Drenează o parte semnificativă a regiunii Alpilor Dinarici, prin principalii afluenți Drina, Bosna, Kupa, , Vrbas, , Kolubara, Bosut și Krka. Sava este unul dintre cele mai lungi râuri din Europa și printre puținele râuri europene de acea lungime care nu se varsă direct în mare.
Populația bazinului hidrografic al Savei este estimată la 8.176.000, râul legând trei capitalele naționale—Ljubljana, Zagreb și Belgrad. Sava este navigabilă pentru nave mai mari de la confluența Râului Kupa de la Sisak, Croația, pe aproximativ două treimi din lungimea sa.
Se crede că numele derivă din radicalul proto-indo-european *sewh1 („a lua lichid”) și terminația *eh2, astfel încât ar însemna literalmente „cel care ia apa”.
Izvoare
Râul Sava se formează din izvoarele și în nord-vestul Sloveniei. Cursul superior al râului cuprinde și mai mulți afluenți, inclusiv (), () și Radovna () care se varsă în Sava la confluențe situate în aval până la Medvode.
Sava Dolinka izvorăște din Lacurile lângă Kranjska Gora, Slovenia, într-o vale care desparte Alpii Iulieni de lanțul muntos Karawanken. Izvorul se află lângă frontiera sloveno-italiană la o altitudine de peste nivelul mării, la o cumpănă a apelor între bazinul Adriaticii și . Izvorul Sava Dolinka este alimentat de ape subterane care ar putea prezenta a acviferului carstic între bazinele Sava și Soča. Pârâul , un scurt din apropiere, alimentează apele Lacurilor Zelenci. Sava Dolinka este considerat segmentul inițial al Savei, de .
Sava Bohinjka izvorăște din Ribčev Laz, la confluența cu Jezernica, un scurt curs de apă ce curge din și râul Mostnica. Unele surse definesc Jezernica ca parte a Savei Bohinjka, afirmând că aceasta din urmă izvorăște direct din lac, dar aletele includ , care izvorăște de pe versantul sudic al Triglavului prin de , în aval de , și care se varsă în lac, drept parte a Savei Bohinjka. Cursul se întinde pe inclusiv lungimea Savicei—spre est până la Radovljica, unde își unește apele cu Sava Dolinka. În aval de această confluență, râul rezultat este denumit Sava.
Cursul miniatura|dreapta|Sava la LitijaSava se află în Europa de Sud-Est, și curge prin Slovenia, Croația, Serbia și de-a lungul granției Bosniei și Herțegovinei. Lungimea sa totală este de , inclusiv cei ai râului Sava Dolinka și cei 945 ai Savei propriu-zise. Ca afluent pe dreapta al Dunării, râul aparține bazinului hidrografic al Mării Negre. Sava este , puțin mai scurt decât Tisa de și decât Prutul de —cei mai lungi afluenții ai Dunării—atunci când se exclude izvorul Sava Dolinka. Este și afluentul Dunării cu cel mai mare . Cursul râului este uneori folosit pentru a descrie limita nordică a Balcanilor, și limita sudică a Europei Centrale. Înaintea destrămării Iugoslaviei în 1991, râul se afla în întregime în granițele Iugoslaviei și era cel mai mare râu care curgea în întregime în acea țară.
De la izvoare la Sutla Sava Dolinka izvorăște în Lacurile Zelenci, la vest de Podkoren în regiunea a Sloveniei, la peste nivelul mării, și curge spre est, prin Kranjska Gora la Jesenice, unde cotește spre sud-est. La Žirovnica, râul intră în și întâlnește primul baraj—centrala hidroelectrică Moste—înainte de a continua pe la est de lacul glaciar Bled către Radovljica și confluența cu Sava Bohinjka, la altitudine. În aval de Radovljica, Sava continuă spre sud-est către Kranj. Între Kranj și Medvode, cursul său formează lacurile de acumulare și Zbilje, construite pentru hidrocentralele Mavčiče și Medvode. miniatura|Defileul Savei între Ljubljana și Trbovlje Sava trece apoi prin capitala Sloveniei, Ljubljana, unde se află un alt lac de acumulare, lângă . Acolo, râul cotește spre est și iese din depresiunea Ljubljana pe la Dolsko, la altitudine (la confluența cu și ). Cursul său continuă prin , unde trece prin depresiunea Litija cu orașul minier și industrial Litija, prin cu orașele miniere Zagorje ob Savi, Trbovlje și Hrastnik, întorcându-se iarăși spre sud-est pentru a trece prin cu orașele Radeče, Sevnica și Krško. Cursul prin Dealurile Savei formează limita între regiunile istorice Carniola Inferioară și Styria. La Radeče, se află barajul și lacul de acumulare Vrhovo. Aici se află , care utilizează Sava pentru disiparea căldurii evacuate din ciclul termodinamic. Partea cea mai dinspre est a cursului Savei prin Slovenia duce până la sud de Brežice, unde primește apele Krkăi, râul devenind în cele din urmă frontieră naturală între Slovenia și Croația, pe lângă confluența cu (în ). În acel punct, Sava ajunge la altitudine, după ce a curs prin Slovenia și de-a lungul graniței sale.
De la Sutla la Una thumb|left|Sava la Zagreb, cu munții în fundal miniatura|300x300px|dreapta|Sava la Zagreb lângă Podul Tineretului la 13 februarie 2014 după ploi masive care, combinate cu topirea zăpezii, au dus la umflarea râului până la de trei ori dimensiunile normale, ajungând până la 347 cm și la vârful digurilor. Când a fost făcută fotografia, apele începuseră să scadă, și ajunseseră la 287 cm. Arborii din apă indică lățimea obișnuită a râului, de circa 100 m.Google Earth Partea cea mai vestică a cursului de al Savei prin Croația duce apele spre est, prin partea vestică a cantonului Zagreb, între Samobor și Zaprešić. Zona cuprinde păduri întrerupte de mlaștini și lacuri formate în balastiere. Pe măsură ce Sava se apropie de capitala Croației, Zagreb, mlaștinile lasă loc unui peisaj urban, dar încă se mai întâlnesc lacuri de balastieră, cum ar fi și , ultimul în interiorul orașului. La periferiile vestice ale Zagrebului, se află capătul vestic al canalului de debușare a inundațiilor Sava–Odra, de care leagă Sava de râul Odra care funcționează ca bazin de retenție pentru controlul inundațiilor. Canalul a fost construit ca răspuns la cele mai distrugătoare inundații care au avut loc la Zagreb în 1964, când o treime din oraș a fost inundat și 17 oameni au murit. Orașul însuși se află în marginea vestică a zonei din bazinul Savei celei mai expuse la inundații, de la Zagreb până la gura de vărsare de la Belgrad, Serbia.
La est de Zagreb, râul cotește din nou spre sud-est continuând prin , în cantonul Sisak-Moslavina, cu orașul Sisak, ajungând la altitudine. Sisak este cel mai vestic punct în care Sava este navigabilă pentru navele mai mari. Condițiile de navigație pe râu sunt slabe din cauza limitelor de pescaj, îngustimii canalului navigabil, cursului meandrat, restricțiilor de , slaba semnalizare și prezența de vase scufundate și alte obiecte, inclusiv . Proiectilele sunt rămase din diverse conflicte, inclusiv al Doilea Război Mondial, Războiul de Independență a Croației, Războiul Bosniac, și bombardarea NATO a Iugoslaviei din 1999. Înainte de a ajunge la confluența cu la Jasenovac și la altitudine, Sava formează Parcul Natural Lonjsko polje, cuprinzând mlaștini frecvent inundate de Sava și de afluenții săi din zonă.
De la Una la Drina miniatura|dreapta|Sava văzută de la Slavonski Brod, podul din fundal leagă orașul de peste un ostrov. În aval de confluența cu râul Una, Sava formează din nou o frontieră internațională—aici între Croația și Bosnia-Herțegovina. Cursul său meandrat duce în general spre est pe lângă și Slavonski Brod la Županja, unde cotește spre sud până la Brčko. Acolo, râul își reia cursul predominant spre est către și confluența cu Drina. Malul drept al Savei aparține în acest segment Bosniei și Herțegovinei (toate cele trei entități administrative ale Bosniei, Republika Srpska, Federația Bosnia și Herțegovina și Districtul Brčko, având ieșire la râu), malul opus aparținând Croației, respectiv cantoanelor sale Sisak-Moslavina, Brod-Posavina și Vukovar-Srijem, cu excepția zonei și a celei din aval—care aparțin Serbiei și provinciei Vojvodina. Niciun oraș din acest segment nu se întinde pe ambele maluri ale râului, dar sunt localități adiacente aflate în două țări diferite, împărțite de Sava. Printre acestea se numără Gradiška, și Brčko din Bosnia-Herțegovina și Stara Gradiška, Slavonski Brod și Gunja în Croația, pe malul opus.
Segmentul de între confluențele cu Una și Drina, corespunzătoare întregii lungimi a Savei de-a lungul graniței Bosniei și Herțegovinei, prezintă o variație mică a altitudinii—de la la Jasenovac la la stația Brčko, la distanță de una de alta. Întregul curs al râului în aval de Zagreb curge în medie pe o pantă de 0,4‰, mult mai puțin abruptă decât în Slovenia, unde panta medie depășește 0,7‰—Sava curgând aici meandrat printr-o câmpie largă mărginită de zone umede.
De la Drina la Dunăre thumb|left|Sava și centrul istoric al Belgradului. În aval de confluența cu Drina, râul Sava își schimbă cursul către nord-est, până ajunge la Sremska Mitrovica, de unde curge spre sud-est și apoi sud către Šabac, înainte de a coti din nou spre est către Belgrad. Majoritatea cursului acestui râu prin Serbia reprezintă limita între provincia Vojvodina, de pe malul stâng, și Serbia Centrală, de pe malul drept. Fac excepție zona din jurul orașului Sremska Mitrovica, unde ambele maluri sunt în Vojvodina, și în aval de suburbia a Belgradului, unde ambele maluri sunt în Serbia Centrală. Râul formează și aici meandre și zone umede—cea mai importantă dintre acestea din urmă având în centru brațul mort . Sava formează mai multe insule mari în acest segment, cea mai mare— din Belgrad având —fiind legată de malul drept printr-o pereche de baraje în rambleu care formează din 1967 .
Sava se varsă în Dunăre la o altitudine de , ca afluent pe dreapta în dreptul Insulei Marelui Război în dreptul extremității estice a Sremului la Belgrad, la de vărsarea Dunării în Marea Neagră.
Așezări Populația din bazinul Savei este estimată la , și cuprinde patru capitale—Belgrad, Ljubljana, Sarajevo și Zagreb. Toate, cu excepția lui Sarajevo, se află chiar pe malurile râului și reprezintă cele mai mari trei așezări de pe malurile Savei. Belgradul, aflat la gura de vărsare, este cel mai mare oraș din bazin, cu o populație urbană de . Cele zece comune care formează orașul au o populație de cu tot cu zonele suburbane, zona metropolitană Belgrad cuprinzând în total o populație de . Zagreb este al doilea oraș ca mărime de pe râu, cu de locuitori în orașul propriu-zis, și în zona administrată de oraș. Împreună cu comitatul Zagreb, corespunzător în mare parte diferitelor definiții ale zonei metropolitane, are o populație combinată de . Ljubljana este al treilea oraș ca mărime de pe Sava, cu de locuitori în orașul propriu-zis și în zona administrativă.
Cel mai mare oraș din Bosnia și Herțegovina situat pe malurile Savei este Brčko, a cărui populație urbană este estimată la . Alte orașe de pe râu cu peste de locuitori sunt Slavonski Brod (), Šabac (), Sremska Mitrovica (), Kranj (), Sisak (), Obrenovac (), și Gradiška (circa ). Cele mai populate zone urbane de pe Sava Belgrad Zagreb Loc Oraș Țară Populație urbană Populație municipalăLjubljana Slavonski Brod 1 Belgrad Serbia 2 Zagreb Croația 3 Ljubljana Slovenia 4 Slavonski Brod Croația 5 Šabac Serbia 6 Brčko Bosnia și Herțegovina 7 Sremska Mitrovica Serbia 8 Kranj Slovenia 9 Sisak Croația 10 Obrenovac Serbia Surse: Recensământul din 2011 al Biroului de Statistică al Republicii Serbia; Recensământul din 2011 de la ; Recensământul din 2002 al ;
Bazinul hidrografic