Crișan (în rusă: Кришан, în ucraineană: Крiшан) este o comună în județul Tulcea, Dobrogea, România, formată din satele Caraorman, Crișan (reședința) și Mila 23.
Demografie
Conform recensământului efectuat în 2021, populația comunei Crișan se ridică la 1.092 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2011, când fuseseră înregistrați 1.228 de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (77,47%), cu minorități de ruși lipoveni (9,71%) și ucraineni (5,86%), iar pentru 6,59% nu se cunoaște apartenența etnică. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (65,75%), cu o minoritate de creștini de rit vechi (25,73%), iar pentru 7,23% nu se cunoaște apartenența confesională.
Politică și administrație Comuna Crișan este administrată de un primar și un consiliu local compus din 9 consilieri. Primarul, , de la , este în funcție din . Începând cu alegerile locale din 2024, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:
Așezare geografică Comuna Crișan este amplasată în zona de est a județului Tulcea, în Delta Dunării, delimitată de următoarele teritorii comunale: la nord teritoriul administrativ al comunei Chilia Veche și al comunei C.A. Rosetti; la sud teritoriul administrativ al comunei Sf. Gheorghe; la vest teritoriul administrativ al comunei Murighiol și al comunei Maliuc și la est teritoriul administrativ al orașului Sulina. Pe direcția est-vest comuna Crișan este străbătută de brațul Sulina.
În prezent, comuna Crișan este compusă din următoarele unități teritorial-administrative: Crișan - reședința de comună, Caraorman, situat la 6 MM față de reședința de comună, Mila 23, situat la 5,5 MM față de reședința de comună.
Are o întindere de peste 7 km și reprezintă un veritabil nod de plecare spre localități din toată Delta astfel: spre nord către Chilia Veche, balta Matita, Mila 23, spre sud către satul Caraorman și brațul Sfântu Gheorghe, spre vest către Tulcea, iar spre est către Sulina. Legătura cu Tulcea și cu Sulina se realizează cu nave rapide și clasice. Sunt ierni când localitatea rămâne izolată din cauza sloiurilor care curg pe Dunăre.
Pe raza comunei Crișan, cele mai multe vestigii arheologice au fost descoperite pe grindul Caraorman, pe care se află și satul cu același nume. Solul ce coboară până la 44 m, se compune din nisipuri cuarțoase, grosiere, de culoare cenușie gălbuie și necorozive, care sub acțiunea vântului au dus la fomarea unor dune mișcătoare cu o înălțime de 10 – 20 m. Dintre acestea se detașează dunele funerar, stabile, din cauza amenajărilor din interior. Pe grindul Caraorman au fost identificate șase puncte, unde au fost amenajate movile funerare.
Comuna Crișan s-a dezvoltat pe malul drept al canalului Sulina pe o veche așezare de pescari, între MM 10 și 15 (debarcaderul fiind la Mila 13), pe un grind fluvial peste care s-a depus materialul excavat din brațul Sulina în timpul construirii canalului de către Comisia Europeană a Dunării.
Acces in localitate: Acces naval, 50 km de Tulcea.
Infrastructură Infrastructura este formată din:
Drumuri - Existența unor drumuri improprii și lipsa unor parametri corespunzători acestora contribuie la stabilirea unei legături de transport dificile cu celelalte comune din zona Deltei Dunării. Legătura cu Tulcea și cu Sulina se realizează cu nave rapide. S-au înregistrat situații în anotimpul rece când localitatea a rămas izolată din cauza sloiurilor care curg pe Dunăre. Drumul principal DC 2 cu o lungime de 19,3 km pe teritoriul comunei urmărește malul brațului Sulina, aflându-se în imediata lui apropiere. O problemă curentă constă în faptul că acest drum nu este amenajat datorită inexistenței podurilor peste canale. Legătura satului Caraorman cu sediul de comuna Crișan se realizează pe apă prin intermediul canalelor sau prin DC 7, în lungime de 12,0 km care a fost pietruit în 2006 cu fonduri obținute prin Programul Sapard. Legătura satului Mila 23 cu sediul de comună se realizează pe apă sau prin DC8, cu lungimea de 7,0 km, din pământ, neamenajat și în stare foarte rea. Rețeaua stradală din intravilanul localităților comunei însumează 25,0 km, din care: 8,3 km în Crișan; 9,4 km în Caraorman și 7,3 km în Mila 23. Datorită lipsei fondurilor, nu s-au executat lucrări de pietruire sau asfaltare.
Apă și canal - Două din cele trei localități componente ale comunei au rezolvat, parțial, problema alimentării cu apă, la Crișan și Mila 23, iar pentru Caraorman, sistemul de alimentare cu apă potabilă este în curs de execuție. Astfel, localitatea Crișan este prevăzută cu sistem centralizat de alimentare cu apă. Pentru această localitate s-a întocmit un proiect de extindere a rețelei de alimentare cu apă existentă proiect licitat și adjudecat de S.C.,,DELTACONS’’S.A - Tulcea. In prezent investiția se află în curs de execuție. Nici una din localitățile comunei Crișan nu este prevăzută cu rețea de canalizare. In comuna Crișan există un pericol permanent de inundații provocate atât de Dunăre cât și din infiltrația apei freatice. Astfel, una dintre prioritățile de infrastructură a comunei Crișan este întreținerea / executarea digurilor de protecție contra inundațiilor. O altă prioritate a comunei în ceea ce privește reabilitarea infrastructurii de bază este extinderea rețelei de distribuție a apei potabile și conectarea la o stație de epurare.
Deșeuri - Comuna Crișan este membră în „Asociația de Dezvoltare Interjudețeană a Infrastructurii de Deșeuri menajere” Tulcea, organism ce are ca obiectiv general monitorizarea, supervizarea și implementarea „Sistemului de Management Integrat al Deșeurilor în județul Tulcea”, proiect finanțat din fonduri europene nerambursabile, prin POS Mediu. Pe teritoriul administrativ al comunei Crișan va funcționa o stație de transfer deșeuri. Pe teritoriul administrativ al comunei Mihai Bravu va funcționa depozitul județean de deșeuri. Resurse naturale Această comună de întindere mare din Delta Dunării, cu extindere substanțială pe direcția nord-sud, are ca singură substanță minerală valorificabilă nisipul de proveniență marină, cuarțos (90,80% SiO2) care putea fi întrebuințat în construcții dar, mai ales – având în vedere compoziția chimică - la fabricarea sticlei și în metalurgie. Nisipurile au o vârstă Holocen superior și prezintă o mare extindere în suprafață. Se dispun aproximativ pe directive nord-sud, începând de la localitatea Crișan și terminând la aproape 6 km sud de satul Caraorman, perimetrul lățindu-se substanțial în partea de sud. Resursele sunt importante, rezervele (calculate pentru fosta exploatare incipientă de la Caraorman) medii și condițiile de exploatare sunt favorabile.
Caraorman este singura localitate, nu numai din comuna Crișan ci din Delta Dunării, în care s-a încercat exploatarea unei resurse minerale solide. Lucrările au fost abandonate imediat după schimbarea de regim din anul 1989. Aici s-a încercat exploatarea, în fază experimentală, a unui nisip, cuarțos (90,80 % SiO2) care putea fi întrebuințat la fabricarea sticlei și în metalurgie. Rezervele sunt medii și condițiile de exploatare sunt accesibile.
Climă Clima temperat continentală: veri fierbinți cu precipitații slabe; ierni nu prea reci-cu viscole puternice; temperatura medie anuala 11,4°C; precipitațiile atmosferice influențate de uscatul nord-dobrogean și de bazinul Mării Negre înregistrează o scădere de la vest spre est în întreaga zonă a Deltei Dunării. Suma precipitațiilor medii multianuale este de 400 mm pe grindurile Letea și Caraorman; umezeala aerului este ridicată, peste 80%, ca urmare a suprafețelor cu apă și mlăștinoase, a bazinului marin din apropiere.
Populație. Aspecte sociale și culturale. La 1 ianuarie 2009 populația stabilă a comunei Crișan constituia 1303 persoane , 17.04% dintre acestea fiind sub 18 ani. Densitatea populației în limitele comunei este de 3.1 locuitori / kmp.
Conform datelor furnizate de Direcția Județeană de Statistică Tulcea, la recensământul din anul 2002 , populația comunei alcătuia 1414 locuitori , 51.20% bărbați și 48.80% femei. Persoanele sub 15 ani alcătuiau 17.40% pe când persoanele peste 59 de ani alcătuiau 22.14% din populația totală. În 2002 densitatea populației la nivelul comunei era de 3.3 locuitori/km2.
Principalele etnii la recensământul populației din 18 martie 2002:
Români – 921 persoane Lipoveni – 342 persoane Ucraineni – 145 persoane
Educație și cultură În comuna Crișan funcționează 3 școli astfel: Școala cu clasele I – VIII Crișan, Școala cu clasele I –VIII Caraorman și Școala cu clasele I – VIII Mila 23 și 3 grădinițe. Școala din Caraorman funcționează într–o clădire nouă (clădirea veche este închisă), școala din Mila 23 este renovată, iar școala din Crișan se află în prezent în modernizare. Prioritățile Primăriei din punct de vedere al învățământului au ca obiectiv eficientizarea procesului educațional prin dotarea școlilor cu materiale didactice moderne și cu echipamente IT.
Comuna dispune de trei cămine culturale și de bibliotecă comunală. Biblioteca comunală este renovată și dispune de dotări moderne.
În comuna Crișan activează trei grupuri folclorice: Grupul folcloric Rebalka din Crișan, Grupul folcloric Rebalka Junior din Crișan și Grupul folcloric Sinicika din Mila 23. În localitatea Caraorman a fost înființat de curând un grup folcloric care nu a primit încă o denumire.
Există 3 biserici: Biserica cu Hramul „Mihail și Gavril din Crișan”, Biserica cu Hramul „Sf. Dimitrie” din Caraorman și Biserica creștină de rit vechi „Sf. Ioan Gură de Aur” Mila 23 .
Gospodăria / Arhitectura tradițională: Arhitectura tradițională specifică -gospodăria este alcătuită din casa propriu - zisă și câteva anexe, între care se impun atenției bucătăria de vară și grajdul pentru vite. Materialele de construcție sunt specifice zonei deltaice, stuful, lemnul, pământul, jucând un rol foarte important. Decorativismul arhitectural atrage atenția prin motive realizate în trafor (razele solare, ramuri) și capitelurile stâlpilor.
Analiza structurii gospodăriei evidențiază: a) segmentarea spațiului gospodăriei în două curți: "curtea casei" și "curtea (oborul) animalelor", grădina, fapt ce ține de necesitățile și de ocupația de bază a locuitorilor.
b) prezența următoarelor construcții componente ale gospodăriei: casa, bucătăria de vară, adăpostul pentru animale, cuptorul, baia, curnicul pentru păsări.
Prezența acestor construcții variază de la o gospodărie la alta, în funcție de starea economică a proprietarului și de starea în care se află gospodăria, fiind bine cunoscut fenomenul demografic din aceste localități. Spre exemplu, există gospodării în care nu se mai găsesc adăposturile pentru animale; gospodării în care se găsește numai un tip de adăpost pentru animale în funcție de cele pe care le are proprietarul; gospodării în care se refac sau se construiesc anexe (magazie, cuptor, bucătărie de vară). O notă particulară în structura gospodăriei, din perspectiva construcțiilor componente, este prezența bucătăriei de iarnă. Se consideră că este o notă particulară și nu o caracteristică, faptul datorându-se fenomenelor ce au dus la diminuarea construcțiilor anexe în gospodărie în unele din așezări, a restrângerii în casă a mai multor activități în timpul iernii.
În ce privește dispunerea casei și a anexelor în spațiul gospodăriei, se remarcă faptul că nu este o regulă, ci fiecare proprietar își organizează gospodăria în funcție de necesitate. Singura regulă care "acționează" în ceea ce privește organizarea gospodăriei este segmentarea în "două curți". Împrejmuirile exterioare erau altădată numai din stuf, acum sunt din diferite materiale: stuf, papură, nuiele, scândură, plase de prins pește. Împrejmuirile interioare, în general, lipsesc; uneori sunt făcute din cătină și mai rar din stuf (unde gospodăria este dezvoltată). În ceea ce privește poziția casei față de stradă, se remarcă, aproape ca o regulă, orientarea cu fațada îngustă (secundară) spre drum.