__NOTOC__ 1947 (MCMXLVII) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de miercuri.
Evenimente
miniatura|5 iunie: Planul Marshall. miniatura|Ziarul Scânteia publică sentința dată în procesul liderilor PNȚ. thumb|200px|30 decembrie: Printr-o lovitură de stat comunistă, Regele Mihai I este forțat să abdice și să renunțe la conducerea statului.
Ianuarie 16 ianuarie: Vincent Auriol este ales ca președinte al Franței. 20 ianuarie: Statele Unite semnează Tratatul de pace cu România. 29 ianuarie: URSS semnează, la Paris, Tratatul de pace cu România. Tratatul a obligat România să plătească 300 milioane dolari Statelor Unite și Uniunii Sovietice. România și-a primit înapoi Transilvania de Nord, care a fost dată, în 1940, de Hitler Ungariei prin Dictatul de la Viena, dar România a pierdut Bucovina de Nord și Basarabia în favoarea Uniunii Sovietice.
Februarie 5 februarie: Comunistul Bolesław Bierut, devine președinte al Poloniei. 10 februarie: Delegația Guvernului român semnează, la Paris, Tratatul de pace cu Puterile Aliate și Asociate. României i se recunosc drepturile legitime asupra Transilvaniei de Nord și i se impune plata unor despăgubiri, în contul reparațiilor de război. Italia cedează mare parte din Peninsula Istria Republicii Socialiste Federative Iugoslavia. 17 februarie: Postul Vocea Americii începe să emită și în Uniunea Sovietică. 21 februarie: Consiliul de Miniștri a hotărât proclamarea lui Iosif Stalin ca fiind cetățean de onoare al României. 20 februarie: Prusia încetează să mai existe.
Aprilie 1 aprilie: Regele George al II-lea al Greciei este succedat de fratele său, Paul I. 15 aprilie: Înființarea Filarmonicii "Banatul" din Timișoara. 18 aprilie: Guvernul britanic hotărăște reluarea relațiilor comerciale cu România. 20 aprilie: Frederic al IX-lea devine rege al Danemarcei după moartea tatălui său, Christian al X-lea. 25 aprilie: Înființarea Universității din Craiova.
Mai 11 mai: Laos devine monarhie constituțională.
Iunie 5 iunie: A fost făcut public planul Marshall, de către George Marshall, senator de stat al SUA, de ajutorare a țărilor din Europa Occidentală devastate de cel de-al doilea război mondial. Aplicarea acestuia a început de la 3 aprilie 1948, fiind în vigoare până în luna iulie 1951. 7 iunie: A luat ființă, prin ordinul Ministrului Armatei, Mihail Lascăr, echipa de fotbal Steaua București.
Iulie 2 iulie: URSS anunță că refuză Planul Marshall. 14 iulie: Un grup de zece conducători ai PNȚ, în frunte cu Ion Mihalache, vicepreședinte, Nicolae Penescu, secretar general și Nicolae Carandino, director la ziarul "Dreptatea", au fost arestați pe aeroportul din Tămădău, la 46 de km de București, sub acuzația de "fugă într-o țară străină". 29 iulie: Este dizolvat, printr-o hotărâre a Consiliului de Miniștri, Partidul Național Țărănesc.
August 15 august: Gandhi obține independența Indiei. 15 august: În România se adoptă o nouă reformă monetară. În sume limitate, în funcție de profesia deținătorilor, schimbarea banilor s-a făcut la raportul de 20.000 lei vechi pentru 1 leu nou. Familiile de țărani puteau schimba cel mai mult 5 milioane de lei, iar dacă aveau dovada că au livrat statului cota de produse mai aveau voie să schimbe în plus 2,5 milioane. Urmau apoi salariații, pensionarii și cei cu profesii liberale recunoscute oficial, cu 3 milioane de lei. Restul a avut dreptul să schimbe 1,5 milioane de lei vechi. Sumele neschimbate s-au blocat în conturi.
Octombrie 8 octombrie: Dieta japoneză adoptă noua Constituție. Sufragiul universal este introdus pentru ambele sexe. 14 octombrie: Căpitanul Chuck Yeager, din Forțele Aeriene SUA, devine prima persoană care a zburat mai repede decât viteza sunetului (Mach 1). 29 octombrie: Începe procesul lui Iuliu Maniu. Sentința va fi pronunțată la 11 noiembrie 1947.
Noiembrie 2 noiembrie: Începutul conflictului dintre India și Pakistan pe subiectul Kashmir. 6 noiembrie: În cadrul ședinței Consiliului de Miniștri, se anunță demisia miniștrilor aparținând PNL – Tătărescu. 12 noiembrie: A doua zi după condamnarea la închisoare pe viață a lui Iuliu Maniu, Regele Mihai I al României pleacă la Londra pentru a asista la căsătoria prințesei Elisabeta (viitoarea Regină Elisabeta a II-a) cu prințul Filip, Duce de Edinburgh. 16 noiembrie: Contraamiralul Horia Macellariu constituie Comitetul Mișcării Rezistenței Românești, în București, str. Toamnei nr.104. 20 noiembrie: Prințesa Elisabeta (viitoarea Regină Elisabeta a II-a) se căsătorește cu ducele de Edinburgh, Philip Mountbatten, la Westminster Abbey în Londra. 21 noiembrie: Partidele de opoziție sunt dizovate în Ungaria. 29 noiembrie: Adunarea Generală a ONU a hotărât împărțirea Palestinei în două state, israelit și arab. Ierusalimul a fost proclamat oraș liber, sub administrația ONU. 30 noiembrie: Începutul Războiului Civil din 1947-1948 în Palestina.
Decembrie 30 decembrie: Printr-o lovitură de stat comunistă, Regele Mihai I este forțat să abdice și să renunțe la conducerea statului. Este proclamată Republica Populară Română (RPR).
Nedatate 1947-1956: Cominform (Biroul Comunist de Informații). Agenție comunistă internațională fondată de Uniunea Sovietică. Membri fondatori, partide comuniste din: Bulgaria, Cehoslovacia, Franța, Italia, Iugoslavia (1947-1948), Polonia, România și Ungaria. 1947-1991: Războiul rece. Stare de tensiune întreținută de două grupuri de state care aveau ideologii și sisteme politice foarte diferite. Într-un grup se aflau URSS și aliații ei, grup căruia i se spunea uzual „Blocul răsăritean” (oriental). Celălalt grup cuprindea SUA și aliații săi, fiind numit, uzual, „Blocul apusean” (occidental). iunie: România refuză să ajute Planul Marshall și PCR oferă un plan de șase luni pentru a aduce producția industrială la 70% din nivelul anului 1938. CIA (Central Intelligence Agency). Agenție centrală a serviciilor de spionaj și contraspionaj înființată în Langley, Virginia, SUA. Fizicianul englez de origine maghiară Dennis Gabor inventează holografia. ISO (International Organisation for Standardization). Organizația Internațională pentru Standardizare. Organizație al cărei obiectiv constă în determinarea standardelor în majoritatea domeniilor tehnice și nontehnice, înființată la Geneva (Eveția) și are peste 100 membri.
Arte, știință, literatură și filozofie 4 ianuarie: A apărut la Hanovra primul număr al revistei "Der Spiegel" (Oglinda), avându-l ca director pe Rudolf Augstein. 10 ianuarie: Virusul poliomielitei este izolat de cercetătorii de la Universitatea Stanford. 16 martie: A apărut, la București, "Revista literară" condusă de Miron Radu Paraschivescu. 18 septembrie: A fost inaugurat Teatrul Municipal din București, cu piesa "Insula" de Mihail Sebastian. 21 decembrie: Primă audiție în concertul Filarmonicii bucureștene a oratoriului bizantin de Crăciun "Nașterea Domnului" de Paul Constantinescu. 23 decembrie: Fizicienii americani John Bardeen, Walter Brattain și William Shockley au conceput primul tranzistor. Albert Camus publică Ciuma. Desoperirea Manuscriselor de la Marea Moartă. Fizicianul maghiar Dennis Gabor a inventat holograma. Thomas Mann publică Doctor Faustus.
Nașteri
Ianuarie
1 ianuarie: Virgiliu Stoenescu, economist român 2 ianuarie: Dumitru Covalciuc, scriitor român (d. 2017) 4 ianuarie: Dao Bandon, cântăreț thailandez 4 ianuarie: Eva Ström, scriitoare suedeză 5 ianuarie: Erzsébet Ádám, actriță română (d. 2014) 7 ianuarie: Dan Anca, fotbalist român (d. 2005) 8 ianuarie: David Bowie (n. David Robert Jones), muzician britanic (d. 2016) 9 ianuarie: Ioana Ieronim, poetă și traducătoare română 10 ianuarie: Tiit Vähi, politician estonian 11 ianuarie: Yukio Hatoyama, politician japonez, prim-ministru al Japoniei (2009-2010) 14 ianuarie: Thilo Bode, economist german 19 ianuarie: Leszek Balcerowicz, economist polonez 22 ianuarie: Vladimir Oravsky, scriitoare suedeză 23 ianuarie: Lasse Lehtinen, politician finlandez 24 ianuarie: Michio Kaku, fizician și futurolog american de etnie japoneză 26 ianuarie: Patrick Dewaere, actor francez (d. 1982)
Februarie 1 februarie: Francesco Musotto, politician italian (d.2025) 1 februarie: Rozália Soós, handbalistă română 2 februarie: Farrah Fawcett, actriță americană de film, teatru și TV (d. 2009) 2 februarie: Vladimir Găitan, actor român de film (d. 2020) 3 februarie: Georg Jarzembowski, politician german 3 februarie: Andrei-Gheorghe Király, politician român 3 februarie: Maurizio Micheli, actor italian 5 februarie: Regina Duarte, actriță braziliană 5 februarie: Mario Clemente Mastella, politician italian 6 februarie: Viorel Hizo, fotbalist român (portar) 7 februarie: Flemming Jørgensen, cântăreț și actor danez (d. 2011) 8 februarie: John Richard Gott, astronom american 13 februarie: Urs Faes, scriitor elvețian 15 februarie: John Coolidge Adams, compozitor american 15 februarie: David Brown, muzician american (Santana), (d. 2000) 19 februarie: Malcolm Harbour, politician britanic 20 februarie: Valentina Cojocaru, cântăreață din R. Moldova 20 februarie: Peter Strauss, actor american 21 februarie: Renata Sorrah, actriță braziliană 21 februarie: Dumitru Surdu, politician român (d. 2009) 23 februarie: Pia Kjærsgaard, politiciană daneză 24 februarie: Brigitte Douay, politiciană franceză 25 februarie: Dumitru Armășescu, politician român 25 februarie: Doug Yule, muzician american 26 februarie: Sandie Shaw, cântăreață britanică 27 februarie: Alan Guth, fizician și cosmolog american 28 februarie: Włodzimierz Leonard Lubański, fotbalist polonez (atacant)
Martie 2 martie: Wolfgang Wodarg, politician german 3 martie: Sever Meșca, politician român 3 martie: Oscar Tabárez (Óscar Wáshington Tabárez Sclavo), fotbalist uruguayan 5 martie: John Kitzhaber, politician american 9 martie: Keri Hulme, scriitoare neozeelandeză 14 martie: José Happart, politician belgian 17 martie: Jan Andersson, politician suedez 17 martie: Sepp Kusstatscher, politician italian 18 martie: Deborah Lipstadt, istoric american 18 martie: Drew Struzan, ilustrator american 19 martie: Glenn Close, actriță americană 20 martie: Elly Plooij-van Gorsel, politiciană neerlandeză 22 martie: Louis Grech, politician maltez 22 martie: Afanasijs Kuzmins, sportiv leton (tir) 23 martie: Elizabeth Ann Scarborough, romancieră americană 25 martie: Elton John (n. Reginald Kenneth Dwight), muzician englez 27 martie: Saleh Kebzabo, politician ciadian, prim-ministru al Ciadului (13 octombrie 2022 – 1 ianuarie 2024) 27 martie: Aad de Mos, fotbalist neerlandez 27 martie: Cornel Udrea, scriitor român (d.2024) 29 martie: Viorel Sergovici, regizor de film, român (d. 2012) 30 martie: Traian Dobre, politician român
Aprilie 1 aprilie: Alain Connes, matematician francez 1 aprilie: Mauro Nobilia, politician italian (d.2025) 1 aprilie: Guido Podestà, politician italian 1 aprilie: Francine Prose, scriitoare americană 3 aprilie: Ladislav Kuna, fotbalist slovac (d. 2012) 7 aprilie: Petru Poantă, critic literar român (d. 2013) 8 aprilie: Steve Howe (Stephen James Howe), chitarist englez (Yes) 11 aprilie: Michael Hindley, politician britanic 12 aprilie: Tom Clancy, scriitor american 13 aprilie: Linda Martin, cântăreață irlandeză 14 aprilie: Ilie Carabulea, om de afaceri român 16 aprilie: Kareem Abdul-Jabbar, baschetbalist american 17 aprilie: Albert Dess, politician german 19 aprilie: Nicu Covaci, compozitor, cântăreț, chitarist român (Phoenix) (d.2024) 20 aprilie: Gabriela Cristea, politiciană română 20 aprilie: Victor Suvorov, istoric rus 21 aprilie: Iggy Pop, muzician american (The Stooges) 24 aprilie: Josep Borrell, politician spaniol 24 aprilie: Roger D. Kornberg, chimist american 25 aprilie: Johan Cruyff (n. Hendrik Johannes Cruijff), fotbalist neerlandez (atacant), (d. 2016) 25 aprilie: Jeffrey DeMunn, actor american 25 aprilie: Valeriu Garbuz, politician din R. Moldova