Tismana este un oraș în județul Gorj, Oltenia, România, format din localitatea componentă Tismana (reședința), și din satele Celei, Costeni, Gornovița, Isvarna, Pocruia, Racoți, Sohodol, Topești, Vâlcele și Vânăta. Ordinul ministrului turismului 744/1973 dorea o reparare a degradării statutului localității climaterice Tismana la nivel de sat, prin declararea ei ca „sat turistic”. În realitate, Tismana n-a fost „sat turistic” decât prin acel ordin. Securitatea interzicea cazarea turiștilor străini în locuințele particulare.De altfel, chiar autorul cărții „Turism rural” , la pagina 34, recunoaște că „unele localități nu au înregistrat nici o activitate turistică (Tismana, Bogdan Vodă, Vaideeni)” iar “oficializarea” turismului rural nu a făcut posibilă organizarea activității de turism și nici amenajarea corespunzătoare a satelor turistice”
La Tismana se execută covoarele Tismana și Oltenia simboluri ale artei tradiționale meșteșugărești, iar vânatul există din abundență pentru că teritoriul orașului cuprinde o parte din Parcul Național Domogled-Valea Cernei și se învecinează la nord cu Parcul Național Retezat.
Principala activitate economică, de importanță națională, este producția de energie electrică prin două din hidrocentralele Sistemului Hidroenergetic Cerna - Motru - Tismana. Acest complex hidroenergetic face parte din Planurile de amenajare a apelor din România.
Așezare geografică
thumb|250px|left|Harta Tismana turistică Tismana este situată în sud-vestul României, în partea de nord-vest a județului Gorj, localitatea de reședință a orașului fiind localitatea Tismana, centrul civic având coordonatele: . Paralela 45° trece exact prin dreptul troiței de la intrarea dinspre nord în satul Racoți iar meridianul 23° trece prin capătul estic al satului Vâlcele, DJ 672, Tismana - Târgu-Jiu. Se învecinează la est cu comuna Peștișani la vest cu comuna Padeș la sud-vest cu județul Mehedinți, la sud cu comuna Godinești iar la nord cu județul Hunedoara.
Localitatea de reședință și cele 10 sate aparținătoare au o suprafață de și avea în anul 1980, 9202 locuitori, în anul 1992, 8497 locuitori,în anul 1996, 9598 locuitori,în anul 2002, o populație de 7578 locuitori.
Orașul Tismana are sate cu populație peste (Tismana, Pocruia, Sohodol), sate mijlocii cu populație între 501 și 1000 locuitori (Gornovița, Costeni, Celei) și sate mici cu populație sub 500 locuitori (Vânăta, Topești, Vâlcele, Isvarna și Racoți).
Căi de transporturi și telecomunicații
Tismana este situată la 30 km față de municipiul Târgu-Jiu (reședința județului Gorj) și este străbătută de la est la vest de drumul național 67D, Târgu-Jiu – Peștișani -Baia de Aramă, drum în întregime modernizat, iar pe raza orașului drumul are o lungime de . thumb|left|250px|Drumurile Tismanei
Alte artere de circulație importante ce străbat localitățile orașului Tismana sunt:
drumul județean DJ 672 Ciuperceni – Tismana – Peștișani, drum parțial modernizat care traversează localitățile Vâlcele, Topești, Gornovița, Pocruia (pe o lungime de 12,8 Km drumul județean DJ 672 A – din DN 67D - Tismana Mănăstire –modernizat, ce străbate localitatea Tismana de la sud spre nord (pe o lungime de 7 km). drumul DC 125, Pocruia – Isvarna – Costeni –în lungime de 4,5 km modernizat intre anii 2010-2011 drumul DC 122 Celei - Racoți, drum nemodernizat în lungime de 3,08 km. drumul DC 129 Tismana -Vânăta, drum modernizat, în lungime de 3,2 km. drumul DC 126 Sohodol -, in lungime de 5,6 km modernizat intre anii 2008-2010 drumul sătesc Gornovița-Topești- in lungime de 2,5 km modernizat intre anii 2008-2011
Lungimea rețelei de străzi, drumuri sătești și vicinale cuprinse în teritoriul administrativ al orașului Tismana este de 78 km, din care 70 % modernizați.
În anul 2000 în Tismana este pusă în funcțiune o rețea de televiziune prin cablu, care la momentul actual asigură serviciile pentru un număr de peste 1000 abonați, fiind într-un continuu proces de extindere.
Rețeaua de telefonie fixă asigură serviciile pentru un număr de 800 abonați, iar telefonia mobilă (Orange și Cosmote), are instalate două releuri în zona Tismana.
Dotări edilitar gospodărești Centrul civic al orașului În anul 2007, printr-un Proiect de Hotărâre prezentat de Comisia pentru Cultură, Sănătate și Învățământ și aprobat în Consiliul Local Tismana s-a trecut la reabilitarea Căminului Cultural „George Coșbuc” din Tismana căruia i s-a atribuit numele Casa de Cultură „George Coșbuc”. Întregul centru civic Tismana a fost modernizat, trotuarele lărgite, spațiile verzi extinse, în intersecție s-a amplasat o frumoasă fântână arteziană iar în jurul ei, prin panouri de semnalizare rutieră s-a semnalizat sens giratoriu.
Rețeaua de alimentare cu apă Tismana are o rețea de aducțiune și distribuție de 56 km, la care sunt racordate un număr de 2723 gospodării și 70 agenți economici. Restul gospodăriilor fiind alimentate prin hidrofoare cu captare din fântâni sau direct, din puțuri comune sau individuale.
Rețeaua de alimentare cu apă este tehnic îngrijită de SC Stânjenelul SA bunul mers fiind asigurat de Consiliul Local Tismana. Acesta a definitivat în anul 2006, un proiect de extindere, reabilitare și modernizare a rețelei de alimentare cu apă finanțat prin programul SAPARD.
Rețeaua de canalizare are o lungime de 7,8 km deservind un număr de 350 de abonați, rețea aflată în extindere.
Rețeaua stradală thumb|left|250px|Rețeaua stradală
Printr-un Proiect de Hotărâre al președintelui Comisiei pentru învățământ, sănătate și familie, activități social-culturale, protecție copii, turism, tineret și sport, Nicolae N. Tomoniu, în luna aprilie 2006, s-au aprobat și denumirile străzilor din rețeaua stradală a orașului Tismana.
Altele Rețeaua de televiziune prin cablu oferă 25 canale de televiziune.
Sistemul educațional
thumb|right|250px|Grupul Școlar Industrial Tismana
Tismana are unități școlare în care se asigură toate formele de învățământ preuniversitar: învățământ preșcolar, primar, gimnazial, liceal și profesional.
În localurile de școli și grădinițe își desfășoară activitatea elevi, cadre didactice și personal auxiliar și după cum urmează:
Învățământ preșcolar: 14 săli de clasă pentru grădinițe, 298 copii, 14 cadre didactice. Învățământ primar: 22 săli de clasă, 374 elevi, 22 cadre didactice. Învățământ gimnazial: 23 săli de clasă, 382 elevi, 39 cadre didactice. Învățământul liceal.
În cadrul liceului industrial ,,Grupul Școlar Industrial Tismana” învață 177 de elevi, veniți și din comunele limitrofe, în 13 săli de clasă, cu 17 cadre didactice.
Învățământul profesional se desfășoară în 6 săli de clasă, ateliere și laboratoare, cu 143 de elevi și 15 angajați reprezentând personal auxiliar.
Sănătate și asistență socială
În Tismana asistența medicală este asigurată de 8 medici și 10 asistenți. În prezent, sunt funcționale 4 cabinete medicale individuale, deservite de 4 medici de familie și 8 asistenți.
Centrul de Sănătate, cu activitate permanentă și cu clădire proprie, este deservit de 2 medici, 2 asistenți și un îngrijitor, 24 de ore din 24. Medicii și asistenții nu au funcții permanente aici, fiind programați dintre medicii Dispensarului Uman Tismana și ai satelor vecine.
Activitatea celor 4 medici de familie se desfășoară în incinta Dispensarului Uman Tismana, un imobil modern de tip P+2, bine dotat cu aparatura necesară și amplasat în centrul orașului Tismana. Tot aici funcționează 2 cabinete stomatologice deservite de 2 medici.
Medicii de familie asigură asistență medicală pentru specialitățile medicină generală și pediatrie.
În oraș mai funcționează și un Dispensar Veterinar unde lucrează un medic și 4 tehnicieni veterinari. În sate există patru puncte de însămânțări artificiale și naturale. Taurii, armăsarii și vierii sunt autorizați. Activitatea este asigurată de patru cadre calificate în acest domeniu.
În centrul civic Tismana funcționează două farmacii, una pentru uz uman, cu doi salariați și o farmacie de uz veterinar cu un salariat. La intersecția drumului județean DJ 672 A cu DN 67 D, în punctul Tismana - Gară, mai funcționează o farmacie de uz uman, folosită de locuitorii din zonă și turiști.
Cultura În trecut, au fost construite șase cămine culturale la Tismana, Topești, Pocruia, Costeni, Sohodol și Isvarna, care sunt folosite în diverse activități culturale. În anul 2007, Căminul Cultural „George Coșbuc” din Tismana transformându-se în Casa de Cultură „George Coșbuc” Tismana s-a amenajat pentru prima dată în județul Gorj un muzeu al costumului popular. Lui i s-a atribuit denumirea „Muzeul Costumului Popular Gorjenesc Tismana” și are piese unicat, costume populare din secolul al XIX-lea.
Biblioteca Publică din centrul orașului a fost mutată și ea în noul local de cultură și are acum în evidență peste 14.000 volume de carte, ca urmare a unor donații din partea Asociației Române pentru Patrimoniu și din partea d-lui Mihail Aristotel Ungureanu, fiu al satului, fost secretar de stat în guvernarea 1996-2000. Biblioteca este frecventată anual de circa 1000 de cititori. În afara bibliotecii publice își desfășoară activitatea și alte cinci biblioteci școlare cu un număr total de 29.987 volume. thumb|right|250px|Lansare de carte la Editura Semănătorul Tismana În anul 2012, Asociația "Semănătorul Tismana" a înființat "Editura Semănătorul" Tismana iar din octombrie 2013, cu sprijinul Consiliului Local Tismana Asociația Semanatorul Tismana este sprijinită în conformitate cu prevederile Legii privind susținerea și promovarea culturii scrise nr. 186/2003 și ale Legii nr. 350/2005 privind regimul finanțărilor nerambursabile din fonduri publice alocate pentru activități non-profit de interes general. Revista apare în tiraj restrâns pentru Depozitul General București, biblioteca municipală, biblioteca orășenească și colecția documentară a Cons. Loc. al orașului Tismana tipărește revista "Sămănătorul". Ea urmează documentele programatice ale curentului social, cultural și literal inițiat la începutul sec. XX, în România, de revista „Sămănătorul” Sămănătorul a fost o revistă literară săptămânală, concepută de către George Coșbuc și Alexandru Vlahuță și care a apărut la București, între 2 decembrie 1901 și până la 27 iunie 1910 fără întrerupere. A jucat un rol important în viața literară a vremii și a constituit catalizatorul pentru înființarea curentului ideologic și literar care i-a purtat numele - Sămănătorismul. fără a idealiza, ca atunci, satul patriarhal în opoziție cu orașul „viciat” de civilizație. Articolele revistei sunt creații moderne care evită totuși noile tendințe ale presei cazone, subjugată politic. Revista reconsideră, promovează și păstrează elementele rămase din civilizația rurală veche, fiind depozitara unor valori naționale pe cale de dispariție. Ea se declară împotriva substituirilor și chiar disparițiilor cutumelor patrimoniale legate de domeniul publicistic și scriitoricesc Revista pledează pentru înlăturarea unor anomalii ca: - agresiunea trusturilor de presă asupra vocabularului limbii române, înlocuind cuvinte românești consacrate de secole, cu englezisme; (știrile cu brekingniuzurile, noutățile cu praitaimniuzurile, portarul cu goalkiperul, magazinul cu marketul, ș.a.) - stâlcirea dicției clasice a redactorilor de știri și a reporterilor prin adausuri de mârâieli între cuvinte, inserția unor vocale în expunere aidoma școlarului prins cu lecția neînvățată; - abandonarea discursului elaborat, respectuos și academic în favoarea unor exprimări vulgare împrumutate de la interlopi și borfași, limbaj care începe deja să facă parte, din cotidianul televiziunilor partizane, destinate linșajului mediatic care au loc azi.
Festivalurile orașului Tismana thumb|right|600px|Festivalul Cântecului, Dansului si Portului Popular Gorjenesc de la Tismana