Armașul era în Evul Mediu românesc numele unei dregătorii. Apare în documente din timpul lui Ștefan cel Mare (1489) și al lui Vlad Țepeș (în jurul anului 1460); armașul avea sarcina pazei temnițelor, a îndeplinirii pedepselor decise de domn și de Sfat, inclusiv execuțiile și munca silnică în mine. În virtutea poziției sale, călăii din închisori erau subordonați poziției de armaș.

Numele de armaș este derivat din cuvântul românesc pentru armă și primul său sens a fost de „om înarmat”. Denumirea este de origine slavă, ca multe alte funcții din țările române, precum vornic, stolnic, clucer, postelnic și altele. În secolele XVI - XVII, armașul mai este numit și cu numele de origine slavă orâjnic.

De asemenea, din sec. XVI, armașii îi sileau pe locuitori la plata dărilor, utilizând la nevoie forța și bătaia.Nicolae Stoicescu, „Birul” (I), Dicționar istoric, în Magazin Istoric, anul VI, nr. 6 (63), iunie 1972, pp. 92-93

De-a lungul timpului, rolul a suferit modificări și armașul a devenit și comandantul corpului de artilerie. El era responsabil de tunarii, pușcașii și purtătorii de torțe. Armașul veghea de asemenea tunurile, obuzele și praful de pușcă. În Țara Românească, armașul a devenit responsabil și pentru țiganii țării care lucrau în minele de aur (aurari).

Deși armașul cel mare a slujit în Divanul țării, el nu a fost membru al Sfatului mai mic și de taină al domnitorului. Nicolae Stoicescu - Sfatul domnesc și marii dregători din Țara Românească și Moldova 1968, p. 63 Armașul cel mare avea subordonați armași de ranguri inferioare - de al doilea și al treilea și circa 60 de armășei, în statut de junior.cf. Dimitrie Cantemir Armășei au fost uneori numiți și soldații dintr-o unitate de artilerie sub comanda lui.Lazăr Șăineanu Diccionar universal al limbii române , ediția a 6-a, 1929 Armașul a fost, de asemenea, responsabil pentru organizarea muzicii de curte, inclusiv a orchestrei ienicerilor.

Note

Lectură suplimentară

Mihai Țipău, Domnii fanarioți în Țările Române - mică enciclopedie Omonia, București 2008

Legături externe Dimitrie Cantemir Descriptio Moldaviae - cap.VI - Despre boierie moldovinești și starîle lor

Nicolae Stoicescu - Sfatul domnesc și marii dregători din Țara Românească și Moldova 1968, sec. XIV- XVII Editura Academiei RS România, București

Categorie:Dregătorii Categorie:Arhaisme Categorie:Pedepse