Cleante Davidoglu (n. 1871, Bârlad – d. 1947, București) Gheorghe Bezviconi, Iurie Colesnic: „Necropola capitalei: dicționar enciclopedic”, Editura Museum, București 1997, p. 109. a fost un general de divizie, ce a îndeplinit funcția de comandant al Jandarmeriei Române (1927-1928).

Biografie Cleante Davidoglu a fost fiul unui medic omonim, ce a fost mai târziu (1868) șeful spitalului din Bârlad, și al Profirei Moțoc. Fratele său a fost cunoscutul matematician Anton Davidoglu (1876-1958). Academia de studii economice

Despre anii formării viitorului general nu s-au găsit surse până acum. În anul 1905 era căpitan.Alexandru V. Beldiman, Constantin Mille: „ "Adevărul": 1888-1913 : 25 de ani de acțiune”, Editura Adevărul, p. 191. În anul 1892 ofițerul a fost trecut ca persoană eligibilă pe listele Senatului din partea județului Bârlad.Monitorul Oficial al României nr. 270 din 6 (18) martie 1892.

La Robânești, Oituz și în Transilvania, în prima parte a Războiului de reîntregire a neamului românesc, Regimentul 4 Roșiori, comandat de locotenent-colonelul Cleante Davidoglu, a desfășurat numeroase acțiuni de luptă în câmp.Gheorghe Cernat, Stelian Dragnea: „De la tiraliorii lui Cuza la Brigada 30 Gardă, 1860-1995, istorie fapte de arme imagine prezentă”, Editura Tempus, Ploiești 1995, p. 164. În anul 1917 era colonel și comandant al Regimentul nr. 4 Roșiori „Regina Maria”.Journal officiel de la République française, Paris 1917, p. 9846.

În cursul lunii ianuarie 1919 a avut un rol contestat, în reprimarea Revoltei de la Hotin.

A fost decorat cu Ordinul „Mihai Viteazul”, clasa III, pentru modul cum a condus Brigada 2 roșiori în Operațiile militare postbelice. „Pentru vitejia și destoinicia cu care a condus Brigada 2 Roșiori în luptele din jurul Sătmarului și Mate-Szalka în zilele de 19-25 aprilie 1919, când căzând în spatele Diviziei de Secui a determinat-o să se predea.” Înalt Decret no. 2189 din 6 iunie 1919

Generalul maior Cleante Davidoglu, comandantul trupelor române din zona fixată de Conferința de Pace de la Paris, a avut un mare merit în înființarea și dotarea secției de chirurgie și a Spitalului Orășenesc Satu Mare. Acesta i-a mulțumit doctorului Béla Lükő pentru salvarea vieții generalului Demostene Margaritopol, operat pentru o plagă penetrantă abdominală prin împușcare.

În perioada anilor 1927-1928, Davidoglu, acum general de divizie, Ordinul 176/2012, nr. 36. a îndeplinit funcția de comandant al Jandarmeriei Române,Gheorghe Bezviconi, Iurie Colesnic: „Necropola capitalei: dicționar enciclopedic”, Editura Museum, București, 1997. apoi a fost șeful Inspectoratului de Jandarmi Județean Mehedinți.

Generalul a fost proprietar al Pădurii Palanca cu o suprafață de 104 de hectare în județul Tecuci.Revista Pădurilor, vol. 50, 1938, p. 954.

Numele său a fost atribuit Inspectoratului de Jandarmi Județean din Turnu Severin Inspectoratul de Jandarmi și „Asociației Sportive Cleante Davidoglu” (Strada Portului, nr. 2, Drobeta-Turnu Severin, Mehedinți), o asociație cu scop sportiv, constituită din 370 de membri, angajați ai Inspectoratului de Jandarmi Județean Mehedinți, cu caracter nelucrativ, nonprofit, apolitic, umanitar. ASCD

Decorații 20px Ordinul „Mihai Viteazul”, clasa III, 6 iunie 1919Ministerul de Răsboiu, Anuarul ofițerilor și drapelelor Armatei Române cărora li s-au conferit ordinul „Mihai Viteazul”, Atelierele grafice „Socec & Co”, București, 1930

Note

Categorie:Nașteri în 1871 Categorie:Decese în 1947 Categorie:Bârlădeni Categorie:Comandanți români din operațiile militare postbelice (1918-1920) Categorie:Decorați cu Ordinul Mihai Viteazul clasa III, în timpul acțiunilor militare postbelice (1918-1920) Categorie:Români ai Războiului româno-ungar din 1919