thumb|right|Simbolul sau sigiliul chitaristului englez Jimmy Page în formația de hard rock, classic rock, folk rock și heavy metal Led Zeppelin: acesta nu este un cuvânt (i.e. Zoso sau ZoSo) ci un simbol alchimic asociat cu planeta Saturn care, în alchimie, guvernează conceptul de karma respectiv zodia lui Jimmy Page, mai precis capricorn. Anumiți internauți au speculat faptul că ar exista o conexiune între acest simbol și placa Ouija de asemenea. Cu toate acestea, semnificația intrinsecă a acestui simbol pentru Page rămâne un mister, chitaristul englez fiind foarte rezervat în detalii adiționale referitoare la acesta de-a lungul timpului.
James Patrick „Jimmy” Page, Jr. (), cunoscut alternativ sub poreclele ZoSo sau Pagey respectiv după pseudonimul hotelier Chevalier MacGregor sau pseudonimele muzicale S. Flavius Mercurius sau Charles Obscure, un chitarist, compozitor, textier, muzician multi-instrumentist, producător muzical și scriitor englez-irlandez (britanic), care a obținut succes internațional în calitatea sa de chitarist și membru fondator al formației rock britanice Led Zeppelin. A început să cânte la chitară din adolescență, făcând mai întâi parte dintr-o formație de skiffle.
Și-a început cariera ca muzician de sesiune de-a lungul anilor 1960 în Londra iar mai apoi ca membru al formației The Yardbirds, între anii 1966 și 1968, înainte de a fonda celebra trupă rock Led Zeppelin (1968–1980). Jimmy Page este unul dintre cei mai importanți chitariști din istoria muzicii rock and roll, influențând mulți alți chitariști de excepție (de exemplu Steve Vai, Jake Kiszka de la Greta Van Fleet sau chitarista Gretchen Menn de la trupa de tribut feminină Led Zeppelin Zepparella).allmusic ((( Jimmy Page > Biography ))) Page a ocupat locul 3 în topul celor mai buni 100 de chitariști, top realizat de revista Rolling Stone.Carlos Santana - 100 Greatest Guitarists | Rolling Stone
Jimmy Page este și un excelent inginer de sunet, respectiv producător muzical, recunoscut pentru efectele și tehnicile inovatoare folosite în înregistrarea melodiilor atât cu Led Zeppelin cât și din cariera sa solo sau în alte colaborări muzicale. Chitara cea mai des folosită de Page este un Gibson Les Paul. O altă chitară asociată cu Jimmy Page de-a lungul timpului este modelul de chitară acustică Gibson Hummingbird. De asemenea, acesta este cunoscut pentru utilizarea chitarei electrice duble Gibson EDS-1275. Totdată, Jimmy Page a cântat la theremin, un instrument muzical care oscilează frecvențe audio/radio dar și la chitară slide (slide guitar), chitară cu pedale de oțel (pedal steel guitar), hurdy-gurdy, dulcimer, banjo, dobro, muzicuță respectiv anumite instrumente de percuție. Un ultim aspect introductiv important este faptul că Jimmy Page a cântat la voce o singură dată în cariera sa solo, mai exact pe single-ul de debut al acestuia intitulat She Just Satisfies lansat în anul 1965.
Biografie muzicală S-a născut într-o familie din clasa de mijloc și a crescut în Surrey, Anglia. Încă de la o vârstă foarte timpurie Jimmy Page a fost interesat de muzică. Inițial a cântat voluntar în corul bisericii St Barnabas Church din Epsom, Surrey, Anglia. Mulți ani mai târziu, a declarat faptul că a fost sedus de ceea ce poate frumusețea unui instrument cu corzi să facă, mai precis chitara. A învățat să cânte în mare parte de unul singur la chitară, fiind astfel autodidact, pe baza albumelor pe care le asculta (la fel ca John Paul Jones, colegul acestuia de formație). Cu toate acestea, a învățat să acordeze chitara și câteva acorduri de la un coleg de școală pe nume Rod Wyatt. Prima lui chitară a fost o chitară spaniolă la vârsta de 12 ani, lăsată în casa unde locuia de fostul chiriaș sau de un prieten de familie. Înainte să ajungă faimos, a luat câteva lecții de chitară de la John McLaughlin (viitorul virtuoz și frontman al formației de jazz fusion Mahavishnu Orchestra). S-a lăsat de școală la vârsta de 15 ani pentru a urma o carieră în industria muzicală. Munca sa timpurie live a inclus colaborări cu artistul britanic Neil Christian și grupul muzical al acestuia, The Crusaders. Ulterior, s-a înscris la Sutton & Cheam School of Art în urma unor probleme de sănătate din timpul turneelor în care participa în trupele în care a cântat în această perioadă de timp din adolescența sa. Tot în adolescența sa a lucrat ca livrator de sticle de lapte pentru a economisi bani pentru a cumpăra un model de chitară Höfner President.
A început să cânte în trupa J.G. Skiffle Group, la vârsta de 13 ani. În anul 1957, la vârsta de 13, a apărut la BBC în cadrul emisiunii All Your Own cântând live melodiile „Mama Don't Want to Skiffle Anymore” și „In Them Ol' Cottonfields Back Home”. Înainte de această trupă, Jimmy Page a mai cântat în alte formații cum ar fi Malcolm Austin and the Whirlwinds. De-a lungul anilor 1960, a fost mai întâi un muzician de studio sau de sesiune prolific (cântând până la 15 sesiuni de înregistrare pe săptămână respectiv 3 sesiune de înregistrare pe zi în unele zile în locații diferite), fiind considerabil mai tânăr decât alți chitariști de sesiune ai vremii (cu aproximativ 7 ani) respectiv foarte căutat pentru talentul și tehnica sa, apărând astfel pe multe dintre cele mai consacrate înregistrări rock ale deceniului. Printre artiștii cu care a colaborat ca muzician de sesiune se numără Herman's Hermits, The Kinks, The Who, The Rolling Stones, Dusty Springfield, Petula Clark, Shirley Bassey, Joe Cocker, Lulu, Donovan, Marianne Faithfull, Van Morrison, Them, Cliff Richard (care a cântat cu The Shadows de asemenea), Nico, Tom Jones, David Bowie, The Everly Brothers, Johnny Hallyday și chiar Benny Hill. Se estimează faptul că Jimmy Page a cântat pe 25% către 50% dintre toate înregistrările de muzică rock, jazz sau pop din Anglia din perioada anilor 1960.
Ulterior, înainte de a înființa Led Zeppelin în anul 1968, Jimmy Page a cântat în trupa The Yardbirds pentru aproximativ doi ani, mai precis între 1966 și 1968 (fiind inițial înlocuitorul basistului Paul Samwell-Smith). Prima piesă pe care a cântat-o cu colegii de formație din Led Zeppelin la prima repetiție a grupului a fost The Train Kept A-Rollin' (Train Kept A-Rollin), un cântec original de jump blues respectiv rhythm & blues de muzicianul american de jazz respectiv rhythm & blues Tiny Bradshaw.
Influențe muzicale Genurile muzicale care l-au influențat pe Jimmy Page sunt skiffle (mai precis Lonnie Donegan, supranumit „King of Skiffle”), rockabilly (e.g. Gene Vincent și formația sa The Blue Caps sau James Burton), blues respectiv delta blues (e.g. Albert King, J. B. Lenoir, Mississippi Fred McDowell, Lead Belly, Willie Dixon, Sonny Boy Williamson II, Memphis Minnie sau Blind Willie Johnson), folk (e.g. Jake Holmes sau Jackson C. Frank), flamenco (e.g. Manitas de Plata), muzică celtică, muzică arabă, muzică indiană, muzică clasică sau muzica tradițională irlandeză. Artiștii care l-au influențat pe Jimmy Page sunt: Bert Jansch (Pentangle), John Renbourn (Pentangle), Hank Marvin (The Shadows), Roy Harper, Davy Graham, Anne Briggs, B.B. King, Django Reinhardt, Les Paul, Elmore James, Howlin' Wolf, Muddy Waters, Hubert Sumlin, Eric Clapton, Otis Rush, Buddy Guy, Scotty Moore, James Burton, Elvis Presley, Chuck Berry, Jerry Lee Lewis sau Link Wray. În documentarul rock It Might Get Loud (2008), Jimmy Page a vorbit despre influențele muzicale pe care le-a avut la începutul carierei sale de asemenea. Nu în ultimul rând, faptul că a fost fan al lui James Burton l-a determinat pe Jimmy Page să aibă o fotografie cu acesta în portofelul său.
Tehnică muzicală thumb|right|Reprezentarea pe portativ a acordajului alternativ-deschis DADGAD (cunoscut de asemenea ca acordajul celtic), unul dintre preferatele lui Jimmy Page thumb|right|Jimmy Page cântând live la o chitară electrică dublă Gibson într-un concert cu Led Zeppelin în Chicago, Illinois, Statele Unite ale Americii (SUA) în anul 1975
Jimmy Page este unul dintre cei mai talentați, tehnici și influenți chitariști din lume, având o experiență bogată încă dinainte de a forma supergrupul rock Led Zeppelin ca muzician de sesiune în Londra anilor 1960, colaborând cu mulți artiști consacrați pe materialele lor discografice precum și mai apoi în formația The Yardbirds. De-a lungul carierei sale, acesta a cântat atât la chitară ritm cât și la chitară lead (sau solo), explorând o gamă largă de acordaje alternative (alternate tunings în engleză), arpegii, armonii (harmonics în limba engleză), acorduri cvinte (power chords în engleză) și maniere inovatoare de a cânta la acest instrument cu corzi cum ar fi cu ajutorul arcușului sau slide bar-ului (bottleneck). Două alte particularități ale tehnicii lui Jimmy Page la chitară sunt ciupitul sau cântatul alternativ pe note (alternate fingerpicking în limba engleză) sau folosirea unor scări modale complexe (modal scales în limba engleză). Unul dintre acordajele alternative sau deschise (open tunings în engleză) folosite de acesta este DADGAD în limba engleză, cunoscut de asemenea ca acordajul celtic, folosit pe piese precum Kashmir (de pe albumul de studio Physical Graffiti din 1975) sau Black Mountain Side (de pe albumul de studio Led Zeppelin I din 1969). Jimmy Page a mai folosit acest acordaj alternativ-deschis pe piesa White Summer de The Yardbirds pe care a cântat-o pe o chitară electrică Danelectro 3021 DC-2.
Acordaje alternative De-a lungul timpului, Jimmy Page a folosit mai multe acordaje alternative pentru anumite piese pe care le-a cântat fie cu The Yardbirds, fie cu Led Zeppelin, fie solo (sau în cadrul altor colaborări muzicale), mai precis următoarele (notație muzicală în limba engleză):
CACGCE CFCFAF CGCGCE DADGAD DADGBE DGCGCD DGDGBD EACFAC EADGBD EAEAC#E EFCFAE C#F#C#F#A#C#
Echipament muzical thumb|150px|Faimoasa chitară electrică dublă Gibson a lui Jimmy Page, fotografiată la Hard Rock Cafe din Los Angeles, Statele Unite ale Americii (SUA).
De-a lungul anilor, Jimmy Page a folosit mai multe modele de chitare acustice și electrice în cariera sa muzicală. Printre acestea, cele mai importante sunt următoarele:
1959 Futurama Grazioso (prima chitară electrică la care acesta a cântat) 1964 Gibson SJ-200; Gibson Les Paul; Gibson Hummingbird; Gibson EDS-1275; Harmony Sovereign H1260 (folosită pentru a înregistra anumite părți din melodia Stairway to Heaven, mai precis cele acustice); 1965 Fender XII (folosită pentru a înregistra anumite părți din melodia Stairway to Heaven); Fender Dragon Telecaster; Danelectro 3021 DC-2; Chitare Ovation Adamas (la care a cântat la mijlocul anilor 1980, într-o perioadă în care colabora cu Roy Harper).
Pe lângă aceste chitare, Jimmy Page a mai folosit și o pedală Distortion Fuzz Box respectiv una DeArmand la începutul carierei sale.
În cadrul formației Led Zeppelin (1968–1980) thumb|right|Chitaristul britanic James „Jimmy” Patrick Page cântând live pe o chitară dublă Gibson EDS-1275 la Madison Square Garden în New York City, Statele Unite ale Americii (SUA) în iulie 1973.