Eugen Frunză (n. 3 septembrie 1917, Mährisch Schönberg, Austria (azi Cehia) — d. 31 mai 2002) a fost un poet român, reprezentant al realismului socialist în literatură. Versurile imnului național al Republicii Populare Române între 1953 și 1977, „Te slăvim, Românie!”, au fost scrise de Eugen Frunză și Dan Deșliu.
Biografia Eugen Frunză s-a născut la 21 august 1917 în localitatea austriacă Mährisch-Schönberg, azi orașul Šumperk din Cehia, unde familia sa se refugiase în timpul războiului. A copilărit în zona Cernăuțiului, unde tatăl său a fost învățător. În 1926 a absolvit Liceul „Aron Pumnul" din Cernăuți, apoi a urmat cursurile Facultății de Drept din aceeași localitate. După 3 ani le va abandona în favoarea Facultătii de Litere, dar va fi nevoit să le întrerupă la începerea celui de-al doilea război mondial.
Participă la campania militară pe frontul estic, iar după terminarea războiului se implică activ în politica de instaurare a comunismului în România, începându-și cariera de ziarist ca redactor-șef al publicației Lupta poporului din Suceava, ulterior transferându-se la București unde devine unul dintre cei mai înverșunați propagandiști din presă, ocupând funcțiile de redactor-șef de secție la Scânteia (1947-1950), redactor-șef adjunct la Flacăra și la Contemporanul (1950-1953), redactor la Scânteia (1953-1955), redactor-șef la Flacăra (1957-1960). A fost secretarul Uniunii Scriitorilor între 1953-1955 fiind și director al Editurii Tineretului (1960-1963). După 1964 a fost îndepărtat din orice funcție.
Fiind un bun cunoscător al limbii germane, a tradus din literatura germană pentru copii.
Distincții Medalia „A cincea aniversare a Republicii Populare Române” (24 decembrie 1952) „pentru lupta și munca duse în vederea făuririi, consolidării și prosperării Republicii Populare Române”Decretul Prezidiului Marii Adunări Naționale a Republicii Populare Române nr. 508 din 24 decembrie 1952 pentru conferirea Medaliei „A cincea aniversare a Republicii Populare Române”, publicat în Buletinul Oficial al Marii Adunări Naționale a Republicii Populare Române, anul I, nr. 13, 29 decembrie 1952, p. 100. Ordinul Muncii clasa a II-a (13 octombrie 1953) pentru contribuția sa la „munca de pregătire și desfășurare a celui de-”Decretul Prezidiului Marii Adunări Naționale a Republicii Populare Române nr. 425 din 13 octombrie 1953 pentru conferirea „Ordinului Muncii” și a „Medaliei Muncii”, unor tovarăși care s’au evidențiat în munca de pregătire și desfășurare a celui de-al IV-lea Festival Mondial al Tineretului și Studenților pentru Pace și Prietenie, publicat în Buletinul Oficial al Marii Adunări Naționale a Republicii Populare Române, anul II, nr. 42, 21 octombrie 1953, p. 447. Ordinul „Steaua Republicii Populare Romîne” clasa a IV-a (12 august 1959) „pentru activitate rodnică în dezvoltarea științei și culturii din Republica Populară Romînă”Decretul Prezidiului Marii Adunări Naționale a Republicii Populare Romîne nr. 308 din 12 august 1959 privind conferirea unor titluri, ordine și medalii, publicat în Buletinul Oficial al Marii Adunări Naționale a Republicii Populare Romîne, anul VIII, nr. 25, 17 septembrie 1959, p. 191. Medalia „40 de ani de la înființarea Partidului Comunist din Romînia” (6 mai 1961) „pentru activitate îndelungată în mișcarea muncitorească și merite în opera de construire a socialismului”Decretul Consiliului de Stat al Republicii Populare Romîne nr. 120 din 6 mai 1961 pentru conferirea medaliei „40 de ani de la înființarea Partidului Comunist din Romînia”, publicat în Buletinul Oficial al Marii Adunări Naționale a Republicii Populare Romîne, anul X, nr. 30, 31 decembrie 1961, p. 414.
Opera
Poezie Acolo pașii mei vor arde (1977) Călător în prag (1988) Cântece albe (1967) Cântece de veghe (1959) Chipul fără noapte (1965) Cred în lumina voastră (1976) Fîntîna soarelui (1962) Numele tău (1974) Oameni și câști (1959) Act de acuzare (1955)
Literatură pentru copii Ce e tata?, Ion Creangă, București, 1974. Șoim Șoimuleț, Ion Creangă, București, 1982. Vin șoimii vin, Ion Creangă, București, 1985.
În alte limbi Édesapám mestersége? (Ce e tata), traducere în limba maghiară de Szilágyi Domokos, Ifjúsági Könyvkiadó, Bukarest, 1965.Domokos Sámuel, A román irodalom magyar bibliográfiája / Bibliografia maghiară a literaturii române, Irodalmi Könyvkiadó, Bukarest, 1966, pag. 484.
Traduceri K. May, Winnetou, roman. București, 1967; L. Bechstein, Căciula piticului, București, 1969; K. May, Testamentul incasului, București. 1971; H. Beseler, Râpa huhurezului, roman. București, 1970; Rubezahl. Duhul muntilor. București, 1970; J. von Eichendorff, Poezii, București, 1972; Fr. Wolf, Basme pentru copii mari și mici, București, 1973; Zina Ondti. Basme clasice germane, cuvânt înainte de ~, București, 1973; G. Keller, Poezii, cuvânt înainte de ~, București, 1975; B. Pludra, Liitt Matten și scoica albă. Poveste, București. 1977; Th. Storm, Poezii, cuvânt înainte de ~, București, 1979; B. Pludra -Renate Totzke-Israel, Acolo doarme soricelul visător. București-Berlin, 1984.
Referințe critice R. Popescu, în Contemporanul, nr. 10, 1960; D. Botez, în Luceafarul, nr. II, 1961; Al. Sandulescu, în Gazeta literară, nr. 5, 1961; Gh. Achitei, ibidem, nr. 29, 1961; G. Dimisianu, ibidem, nr. 40, 1961; P. Mareea, în Scânteia, nr. 6067, 1963; C. Baltazar, în Viața Românească, nr. 8, 1964; A. Martin. în Viața militară, nr. 2, 1971; H. Tugui, în Cronica, nr. 36, 1971; I. Constantin, Despre poeți, 1971; M. Minculescu, in România literară, nr. 4, 1974; G. Muntean, în Contemporanul, nr. 2,1973; G. Muntean, în România literară, nr. 18, 1981
Note
Bibliografie P. Poanta, Modalitati ; Al. Piru. Poezia, I;
Legături externe Pagină personală de autor Note
Categorie:Nașteri în 1917 Categorie:Nașteri pe 3 septembrie Categorie:Decese în 2002 Categorie:Decese pe 31 mai Categorie:Autori români Categorie:Compozitori de imnuri naționale Categorie:Comuniști români Categorie:Poeți proletcultiști Categorie:Poeți români din secolul al XX-lea Categorie:Realism socialist Categorie:Scriitori români din secolul al XX-lea