Grigore Vieru

Grigore Vieru () a fost un poet român din Republica Moldova. În 1993 a fost ales membru corespondent al Academiei Române.Membrii Academiei Române din 1866 până în prezent – V

Biografie Grigore Vieru s-a născut în data de 14 februarie 1935, în satul Pererîta, județul Hotin, Regatul României (astăzi raionul Briceni, Republica Moldova), în familia lui Pavel și Eudochia Vieru, născută Didic. A absolvit școala de 7 clase din satul natal, în anul 1950, după care urmează școala medie din orașul Lipcani, pe care o termină în 1953.

În anul 1957 debutează editorial (fiind student) cu o plachetă de versuri pentru copii, Alarma, apreciată de critica literară. În 1958 a absolvit Institutul Pedagogic „Ion Creangă” din Chișinău, facultatea Filologie și Istorie. Se angajează ca redactor la redacția numită revista pentru copii „Scînteia Leninistă”, actualmente „Noi”, și ziarul "Tînărul leninist", actualmente "Florile Dalbe" .

La 8 iunie 1960 se căsătorește cu Raisa Nacu (n. 5 septembrie 1930 – d. 26 octombrie 2024), profesoară de limba română și latină, și se angajează ca redactor la revista „Nistru”, actualmente „Basarabia”, publicație a Uniunii Scriitorilor din Moldova. Între anii 1960–1963 a fost redactor la editura „Cartea Moldovenească”.

La 16 iunie 1961 se naște primul copil, Tudor, astăzi medic chirurg la București. La 29 iunie 1965 se naște al doilea fiu al scriitorului, Călin, astăzi medic specialist în acupunctură.

A fost un oaspete des al „Căsuței Poeziei” din satul Cociulia, raionul Cantemir. Tot aici scrie celebra carte pentru preșcolari „Albinuța”.

Anul 1968 aduce o cotitură în destinul poetului, consemnată de volumul de versuri lirice Numele tău, cu o prefață de Ion Druță. Cartea este apreciată de critica literară drept cea mai originală apariție poetică. În chiar anul apariției devine obiect de studiu la cursurile universitare de literatură națională contemporană. Trei poeme din volum sunt intitulate: Tudor Arghezi, Lucian Blaga, Brâncuși, iar alte două sunt închinate lui Nicolae Labiș și Marin Sorescu. Asemenea dedicații apar pentru prima oară în lirica basarabeană postbelică.

În anul 1969 apare volumul Duminica cuvintelor, versuri pentru preșcolari, (Chișinău, Editura „Lumina”).

thumb|left|Grigore Vieru, Ion Vatamanu și Serafim Saka în anii '70. Grigore Vieru a fost membru PCUS din anul 1971.

În 1973, Grigore Vieru trece Prutul în cadrul unei delegații de scriitori sovietici. Participă la întâlnirea cu redactorii revistei „Secolul 20”: Dan Hăulică, Ștefan Augustin Doinaș, Ioanichie Olteanu, Geo Șerban, Tatiana Nicolescu. Vizitează, la rugămintea sa, mănăstirile Putna, Voroneț, Sucevița, Dragomirna, Văratec. Se întoarce la Chișinău cu un sac de cărți. Mai târziu poetul face următoarea mărturisire:

În anul 1974 scriitorul Zaharia Stancu, președintele Uniunii Scriitorilor din România, îi face o invitație oficială din partea societății Uniunii, căreia poetul îi dă curs. Vizitează Transilvania, însoțit de poetul Radu Cârneci. În 1977, iarăși la invitația Uniunii Scriitorilor din România vizitează, împreună cu soția, mai multe orașe din România: București, Constanța, Cluj-Napoca, Iași.

În anul 1979 apar volumele Mama și Albinuța, cartea preșcolarului. Până în prezent Albinuța se editează aproape anual.

În 1988, i se acordă cea mai prestigioasă distincție internațională în domeniul literaturii pentru copii: Diploma de Onoare Andersen.

La sfârșitul anilor '80, Grigore Vieru se găsește în prima linie a Mișcării de Eliberare Națională din Basarabia, textele sale (inclusiv cântecele pe versurile sale) având un mare rol în deșteptarea conștiinței naționale a românilor din Basarabia. Vieru a fost unul dintre fondatorii Frontului Popular din Moldova și se află printre organizatorii și conducătorii Marii Adunări Naționale din 27 august 1989. A participat activ la dezbaterile sesiunii a XIII-a a Sovietului Suprem din RSSM în care se votează limba română ca limbă oficială și trecerea la grafia latină.

În 1992, Grigore Vieru a fost propus de Academia Română pentru Premiul Nobel pentru Pace. Inițiativa a fost criticată de Igor Smirnov, președintele autoproclamatei Republici Moldovenești Nistrene, respectiv de Valeriu Senic, liderul Partidului Socialist din Moldova. Ambii susțineau că din cauza pozițiilor pro-românești ale lui Vieru a început războiul din Transnistria, Senic scriind că "Vieru are în fiecare sat câte un loc de mormânt".

În anul 2000 este decorat cu Medalia guvernamentală a României „Eminescu - 150 de ani de la naștere”.

În anul 2004 la Editura „Litera Internațional” (București-Craiova), Grigore Vieru scoate antologia „Cât de frumoasă ești”, dedicată Mamei, Limbii române și Iubirii „în creația poeților români plecați la strămoși”. Prefața este semnată de academicianul Eugen Simion. Participă la manifestările naționale dedicate lui Ștefan cel Mare.

Decesul Pe 16 ianuarie 2009, Vieru a suferit un grav accident de circulație și a fost internat la Spitalul de Urgență din Chișinău. Grigore Vieru s-a aflat într-o stare critică cu politraumatism, traumatism cranio-cerebral închis, contuzie cerebrală, traumatism toracic închis, contuzia cordului și a plămânilor și contuzia organelor abdominale, având șanse minime de supraviețuire. Accidentul rutier a avut loc în noaptea de 15 spre 16 ianuarie, ora 01:30 pe traseul R-3 Chișinău–Hîncești–Cimișlia–Basarabeasca. La volanul autoturismului se afla Gheorghe Munteanu, artist emerit al Republicii Moldova și director adjunct al Ansamblului de dansuri populare „Joc” din Chișinău, aflat într-o stare mai ușoară.

A încetat din viață în data de 18 ianuarie a aceluiași an, la exact două zile după accident în Spitalul de Urgență din Chișinău, în urma unui stop cardiac din care nu a mai putut fi resuscitat.

Posteritate thumb|Plăcuța de pe Bulevardul Grigore Vieru din Chișinău Grigore Vieru a fost înmormântat pe 20 ianuarie 2009, la Chișinău, în cimitirul central din strada Armeană. La înmormântare au asistat câteva zeci de mii de oameni, diviziile lui Grigore Vieru, cum le-a denumit profesorul Dan Dungaciu într-un articol. Chișinăul nu mai cunoscuse funeralii de asemenea proporții de la înmormântarea soților Doina și Ion Aldea Teodorovici. Ziua de 20 ianuarie 2009 a fost declarată zi de doliu în Republica Moldova, la ora 10:00 întreaga republică ținând un moment de reculegere.

Grigore Vieru a fost decorat post-mortem cu Ordinul Național „Steaua României” în grad de Mare Cruce.

Câteva școli din Republica Moldova, un bulevard din Chișinău și o stradă din Iași poartă numele lui Grigore Vieru. Pe 11 februarie 2010, cu trei zile înainte de ziua sa de naștere, a fost instalat bustul poetului în Aleea Clasicilor. De asemenea, o stradă din Buzău îi poartă numele.Cotidianul.ro (on-line): O stradă din Buzău poartă numele Grigore Vieru

Momente din viața lui Vieru

thumb|upright|Bustul lui Grigore Vieru, dezvelit duminică 23 ianuarie 2011 în Parcul Herăstrău din București.Sculptor: Răzvan Paul Mihăiescu. În volumul de poezii pentru copii Trei iezi, ieșit de sub tipar în 1970, se găsea și poezia Curcubeul, în care Vieru, prin metafora curcubeului cu trei culori, elogia drapelul tuturor românilor. Peste câteva zile de la difuzare, cenzura sovietică a retras cartea din librării, dând-o la topit, iar autorul a fost acuzat de diversiune. Tot în 1970, apare și Abecedarul, elaborat de Vieru în colaborare cu scriitorul Spiridon Vangheli. De pe acest manual, modificat întrucâtva de-a lungul timpului, învață și astazi micii basarabeni în clasa I. În 1989, tot Vieru și Vangheli au realizat varianta în grafie latină a Abecedarului. Vieru a scris, printre multe altele, versurile pentru coloana sonoră a filmului cu desene animate Maria Mirabela, iar poezia lui Vieru Dragă Otee a fost pusă pe muzică și interpretată de Iurie Sadovnic. Ulterior, piesa a fost preluată și de Zdob și Zdub. În 1988 în ziarul Literatura și arta din Chișinău a apărut primul text cu grafie latină din Basarabia postbelică. Autor - Grigore Vieru. În iunie 1989, obținând aprobarea autorităților sovietice de a publica săptămânalul Literatura și arta în grafie latină, redactorii ziarului s-au pomenit că în toată Moldova Sovietică nu există nicio mașină de scris cu litere latine, în afară de cea de la Academia de Științe din RSSM și de una aparținând profesorului Iulius Popa de la Bălți. În aceste condiții, Grigore Vieru și redactorul-șef de la Literatura și arta, Nicolae Dabija, merg la București pentru a obține o mașină de scris pentru ziar. Autoritățile române tărăgănează răspunsul, iar anticariatul din care puteau să cumpere o astfel de mașină este închis în acele zile din motive tehnice. Vieru și Dabija sunt ajutați însă de preotul Vasile Țepordei, care le aduce la gară o pungă în care se află cele 31 de semne metalice ale alfabetului latin, tăiate de acesta din propria mașină de scris. La Chișinău, semnele latine sunt sudate la o mașină de scris în locul celor chirilice, astfel că Literatura și arta devine primul ziar din Basarabia care începe să iasă sistematic în grafie latină. În 1994 Parlamentul renunță la imnul de stat Deșteaptă-te, române și le propune poetului Grigore Vieru și compozitorului Eugen Doga să compună versurile și, respectiv, muzica pentru un nou imn. Ambii refuză. Grigore Vieru scrie în Literatura și arta următoarele: În 1964 Vieru publică în revista Nistru poemul Legământ, dedicat lui Mihai Eminescu. Poemul începe cu versurile: După 45 de ani, poetul moare în urma unui accident de mașină, care are loc în noaptea de pe 15 spre 16 ianuarie 2009, la întoarcerea de la o ceremonie de omagiere a lui Eminescu. Epitaful pe care și l-a ales Vieru:

Operă

Publicații (selectiv) Lista completă a publicațiilor poetului Grigore Vieru se află în cartea Grigore Vieru : biobibliografie / Bibl. Naț. pentru Copiii "Ion Creangă", Chișinău : Baștina-Radog, 2011, 978-9975-9878-8-2. 1957 - Alarma : [versuri pentru copii] / des. de Ia. Averbuh, Chișinău : Școala sovietică, 1957 1958 - Muzicuțe : [versuri pentru copii] / des. de L. Grigorașcenco, Chișinău : Școala sovietică, 1958 1961 - Bună ziua, fulgilor! / pict. : Igor Vieru, Chișinău : Cartea moldovenească, 1961 1961 - Făt-Frumos, curcubeul / des. de Igor Vieru, Chișinău : Cartea moldovenească, 1961 1963 - Mulțumim pentru pace : culegere de versuri pentru șc. primară / il. de A. Ștarkman, Chișinău : Cartea moldovenească, 1963 1963 - Făgurași : poezii, povestiri, cântece pentru grădinița de copii / il. de G. Dimitriu, Chișinău : Cartea moldovenească, 1963 1964 - Legământ : poem [dedicat poetului Mihai Eminescu]. In : Revista „Nistru” 1965 - Versuri pentru cititorii de toate vârstele / pref. de Ion Druță (Premiul Republican al Comsomolului în domeniul literaturii pentru copii și tineret (1967)). 1967 - Poezii de seama voastră, Chișinău : Lumina, 1967 1968 - Bărbații Moldovei. In : Revista „Nistru” (Cu o dedicație pentru „naționalistul” Nicolae Testimițeanu. Întregul tiraj este oprit, dedicația scoasă). 1969 - Duminica cuvintelor / il. de Igor Vieru, Chișinău : Lumina, 1969 (o carte mult îndrăgită de preșcolari, care a devenit prezentă în orice grădiniță de copii) . 1970 - Abecedarul / în colab. cu Spiridon Vangheli ; il. : Igor Vieru, Chișinău : Lumina, 1970 1972 - Trei iezi : Versuri alese pentru copii, Chișinău : Lumina, 1970 1972 - Trei iezi : Versuri alese pentru copii, Chișinău : Lumina, 1972 1974 - Aproape : versuri lirice / il. de Isai Cârmu, Chișinău : Cartea moldovenească, 1974 1975 - Mama / il. de Igor Vieru, Chișinău : Lumina, 1975 1976 - Un verde ne vede!, Chișinău : Lumina, 1976 (Premiul de Stat al Republicii Moldova (1978)) . 1983 - Taina care mă apără : Poeme, Chișinău : Literatura artistică, 1983 1986 - Poezii de seama voastră = Стихи для детей, Chișinău : Literatura artistică, 1986 1987 - Poftim de întrați = Войдите, пожалуйста / alcăt. : Iulia Țibulschi ; pictor : Gheorghii Zlobin, Chișinău : Lit. artistică, 1987