255px|miniatura|Târgu Mureș Târgul este o așezare omenească mai mică decât un oraș și mai mare decât un sat. În evul mediu și epoca modernă târgurile erau localitățile care primeau drepturi deosebite de avea piețe la intervale regulate de timp pentru schimburi comerciale locale.
Cuvântul există în limbile scandinaveE. Fraenkel, Litauisches etimologisches Worterbuch, Heidelberg-Gottingen 1963 sub forma „torg”, de unde posibilitatea transmiterii la slavi și la români în vremurile varegilor. Alte surse precizează că în limba română cuvântul „târg” provine din limba slavă veche, de la trŭgŭ. Cronica lui Nestor sau Cronica vremurilor trecute conține o listă a târgurilor din Moldova în care se remarcă Askâi Torg (Târgul Iașilor) și Romanov Torg (Târgul Roman).
Filologul Sorin Paliga a studiat etimologia cuvântului și a concluzionat că "este improbabilă originea slavă în română, în ciuda răspândirii largi a acestei ipoteze" și indică o origine pre‐indo‐europeană Sorin Paliga, Eugen S. Teodor, Lingvistica și arheologia slavilor timpurii: o altă vedere de la Dunărea de Jos. Târgoviște, Cetatea de Scaun, 2009, p.202Sorin Paliga, Slavic *tъrgъ, Old Church Slavonic trъgъ. Their Origin and Distribution in Postclassical Times, Instytut Slawistyki PAN, Slavia Meridionalis, 15, 2015, p. 42
Conform lui Nicolae Iorga, procesul de formare a târgurilor în Țara Românească a decurs în felul următor: „adică, între mai multe sate, la locul întâlnirii lor, și-au ridicat negustorii de așezare vremelnică satele, corturile lor, prefăcute de la o bucată de vreme, odată cu putința unui câștig de toate zilele, în case cu largi palate de lemn în față, cu tarabe, care se puteau ridica spre streșină, întinse orizontal, ofereau meșterului putința de a se așeza acolo turcește și de a lucra, după străvechiul obicei oriental, de față cu clientul sau trecătorul”. Probabil, în același fel era și în Moldova. Inițial, târgurile au fost așezări sătești, care, datorită unor condiții geografice favorabile, s-au transformat în târguri, orașe.Nicolae Bulat. JUDEȚUL SOROCA: file de istorie. Editura ARC, 2000. pp 75-76. ISBN 9975-61-139-7
În România În România există și în prezent numeroase localități al căror nume conține toponimul târg: Târgu Bujor Târgu Cărbunești Târgu Frumos Târgu Gângulești, Vâlcea Târgu Jiu, Gorj Târgu Jiu Târgu Lăpuș Târgu Mureș Târgu Neamț Târgu Ocna Târgu Secuiesc Târgu Trotuș, Bacău Domnești-Târg, Vrancea Filipeștii de Târg, Prahova Fierbinți-Târg
În Moldova Denumiri apărute pentru prima dat în Cronica lui Nestor (aproximativ secolul al XIV-lea) Askâi Torg, târgul Iașilor Romanov Torg, târgul Romanului (astăzi orașul Roman)
În Suedia și Norvegia În limbile scandinave cuvântul torg înseamnă piață, târg sau careu.
În Suedia: Sergels torg, piața centrală din Stockholm Lilla Torg , piață în Malmö Frölunda Torg, mall în Goteborg
În Norvegia: Trondheim Torg Shopping centre, în Trondheim Kolbotn Torg, în Kolbotn Grönland Torg, în Oslo
În Polonia Nowy Targ, oraș in sudul Poloniei. Cuvântul Targ a apărut pentru prima dată într-un document polonez în anul 1065 (Wikipedia) Wilczy Targ, sat aproape de Varșovia.
În Ucraina Torgovița sau Torgovitsa, în regiunea Ivano Frankovsk (Ivano-Frankivs'k) Torgovisce sauTorgovische în regiunea Volânia (Volyns'ka) Torgovița sauTorgovitsa în regiunea Cerkasî (Gherkas'ka) Torgovița sauTorgovitsa în regiunea Cernihov (Chernivhivs'ka) Torgovița sauTorgovitsa în regiunea Kirovgrad
În Austria și Germania În Austria și Germania, titlul de târg, sau localitate târg, îl au unele orașe sau comune din regiuni istorice care au drepturi deosebite, de avea piețe la intervale regulate de timp în schimburile comerciale locale, drepturi acordate din Evul Mediu de un rege, episcop sau prinț. Astfel de târguri sunt:
Aschbach-Markt, în Austria Inferioară Aspang-Markt, în Austria Inferioară Markt Allhau, în Burgenland Markt Berolzheim, în Bavaria Markt Bibart, în Bavaria Markt Bohrau, în Silezia Markt Einersheim, în Bavaria Markt Erlbach, în Bavaria Markt Hartmannsdorf, în Stiria Markt Indersdorf, în Bavaria Markt Neuhodis, în Burgenland Markt Nordheim, în Bavaria Markt Piesting, în Austria Inferioară Markt Rettenbach, în Suabia Markt Schwaben, în Bavaria Markt St. Martin, în Burgenland Markt Stiepanau, în Boemia Markt Taschendorf, în Bavaria Markt Wald, în Bavaria Marktl, în Bavaria Weyer Markt, în Austria Superioară
În alte țări Tărgoviște, în Bulgaria Trgovište; nume de piețe: Trg Slavija, Trg republike, Cvetni Trg în Serbia Trgóvčević, Trgovīšte, Trg bana Jelačića (piață) în Croația Markt Eisenstein, în Boemia Stari trg, Gornji trg, Tartinijev trg (piețe) în Slovenia Prešernov trg, Trg Izeta Hajrovića (piețe) în Slovacia Starogradski trg, Trg Starog grada în Cehia Hősök tere, Mártírok tere (piețe) în Ungaria Tregu Cameria, Tregu makinave în Albania
Note
Legături externe Targuri romanesti de odinioara , 13 februarie 2009, Adrian Bucurescu, România liberă
Categorie:Localități