Alfabetul chirilic este un sistem de scriere utilizat pentru diverse limbi din Eurasia, în principal în fosta URSS. Este alfabetul național desemnat în diverse țări vorbitoare de limbi slave, turcice, mongolice, uralice, caucaziene și iranice din Europa de Sud-Est, Europa de Est, Caucaz, Asia Centrală, Asia de Nord și Asia de Est și este folosit de multe alte limbi minoritare.
Odată cu aderarea Bulgariei la Uniunea Europeană în 2007, alfabetul chirilic a devenit al treilea alfabet oficial al Uniunii Europene, după alfabetele latin și grecesc. Conform datelor din 2019, aproximativ 250 de milioane de oameni din Eurasia foloseau alfabetul chirilic ca alfabet oficial pentru limbile lor naționale, Rusia reprezentând aproximativ jumătate dintre aceștia.
Alfabetul chirilic timpuriu a fost dezvoltat în secolul al IX-lea d.Hr. la Școala Literară Preslav din Primul Imperiu Bulgar, în timpul domniei țarului Simeon I cel Mare, probabil de către discipolii celor doi frați bizantini Chiril și Metodiu, care creaseră anterior alfabetul glagolitic. Scrierea este numită în onoarea Sfântului Chiril ca omagiu.
Istoric Alfabetul chirilic primitiv a fost dezvoltat în secolul al IX-lea, în primul Imperiu Bulgar, sub țarul Simeon I. Este adesea atribuit în mod eronat fraților Chiril și Metodiu, care au dezvoltat scrierea glagolitică (un predecesor al alfabetului chirilic) pe baza unei variante a alfabetului grecesc.
Alfabetul chirilic a fost folosit la scrierea textelor redactate în limba slavă veche (paleoslavă), începând din secolul al IX-lea, apoi în medioslavă, precum și în limba română, începând din secolul al XVI-lea până în secolul al XIX-lea. Are 43 de semne slave, din care 27 au și valoare numerică (slavocifre sau slavo-cifre).
Începuturile literaturii slavilor ortodocși sunt legate de numele a doi greci, frații Chiril (827-869) și Metodiu (d. în 885). Originea lor din Salonic a dat naștere la ipoteza că acești apostoli ai slavonismului "ar fi putut" să se tragă din românii macedoneni. Ei și-au consacrat viața misionariatului de evanghelizare a popoarelor slave (convertirea la creștinism). Chiril și Metodiu au conceput în acest scop alfabetul slavonesc, supranumit chiliric, pe care l-au folosit și românii până în secolul al XIX-lea.
Unii învățați consideră că de fapt Chiril și Metodiu au creat alt sistem, alfabetul glagolitic (urmele lui se găsesc și în Psaltirea Scheiană și în Codicele Voronețean), și că abia continuatorii misionariatului lor au fost cei care au inventat în secolul al X-lea alfabetul chirilic. Slava veche (slavona sau paleoslava) a devenit limba de redactare a textelor bisericești (traducere a scrierilor religioase grecești) și s-a răspândit la popoarele slave ortodoxe, ca dialect slav cult, și la români, ca limbă (străină) liturgică și de cancelarie (în administrația de stat). Inițial, bulgarii și slavii de sud aveau ca limbă oficială, limba greacă.
Despre epoca și formele adoptării alfabetului chirilic în scrierea limbii române, au existat multe păreri contradictorii. Potrivit unora, limba slavonă și caracterele chirilice au înlocuit limba latină și alfabetul latin în Biserica românească în secolul al X-lea și s-au consolidat în secolele următoare, ca urmare a impunerii acestora de către Imperiul Bulgar și ca reacție la propaganda catolică.
Însă Dimitrie Cantemir, în Descriptio Moldaviae (redactată în 1716 în latină), afirma că s-a scris cu litere latine până la Conciliul de la Florența (1432), adică timp de 400 de ani după schisma din 1054. Domnitorul Alexandru cel Bun, sfătuit de mitropolitul său, ar fi poruncit arderea cărților și textelor cu caractere latine, și înlocuirea cu alfabetul chirilic și slavona, cu scopul de a împiedica răspândirea catolicismului în principatul Moldova. Mihail Kogălniceanu a susținut aceeași teză (în revista Alăuta românească, 1838).
Cărțile bisericești răspândite la români, începând cu secolele X-XV, au fost scrise în paleoslava în care au scris Chiril și Metodiu, iar grafia a rămas aproape neschimbată timp de mai multe secole. Redactarea a ținut cont de regulile stabilite prin reforma patriarhului de Târnovo, Eftimie, un cărturar de seamă din secolul al XIV-lea.
În 1860, în timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza, în scrierea limbii române a avut loc adoptarea oficială a alfabetului latin în locul celui chirilic (după o perioadă de tranziție care a durat câteva decenii).
Literele alfabetului chirilic АA БBe ВVe ГGhe ҐGhe răsucit ДDe ЂDje ЃGje ЕIe Ѐle ЁIo ЄIe ucrainean ЖJe ЗZe З́Zje ЅDze ИI ІI decimal ЇIi ЙI scurt ЈJe КKa ЛEl ЉLje МEm НEn ЊNje ОO ПPe РEr СEs С́Sje ТTe ЋTje ЌKje УU ЎU scurt ФEf ХHa ЦȚe ЧCe ЏGe ШȘa ЩȘt/Șci ЪĂ ЫÎ/Â Ьsemn moale ѢIat ЭĂ rusesc ЮIu ЯIa Litere chirilice non-slave ӀPalocica ӘȘva ҒGhein ӁGe moldovenesc ҘDhe ҠQa bașkiric ҚQaf ҢNg ӨOe ҮUe ҰU scurt kazah ҴTe Țe ҖJe scurt ҔGhe abhaz ӠDze abhaz ҨKha abhaz ҦPe abhaz ҺȘha ҲHa cu descendent ҶCe cu descendent ҪThe Ҍsemn semimoale ӶGhe cu descendent ԤPe cu descendent ԚQa ԜWe ӔAe ҼCe abhaz ӢI macron ӮU macron Litere arhaice ale alfabetului chirilic ꙖA iotifiat ѤE iotifiat ѦIus mic ѪIus mare ѨIus iotifiat ѬIus iotifiat mare ѮXi ѰPsi ѲFita ѴIjița ѶIjița okovî Țwe Șwe ҀKoppa ѸUk ѠOmega ѾOt În Dce Î/Â O multioculară De komi Dje komi Nje komi Sje komi Lje komi Twe Tce Iae Dzje Jwe Dzwe Dzze Cce Tje komi Djerv Ier neutru Hwe Țse Zje komi Dzje komi Lha Rha Dwe Iota O monoculară O larg O binoculară O monoculară dublă O dublă O încrucișată
Caractere cursive miniatura|Biblioteca Apostolică Vaticană a atribuit alfabetul chirilic Sfinților Chiril și Metodie, secolul al XVI-lea La fel ca în cazul alfabetului latin, diverse litere chirilice cursive și de mână diferă de versiunile de tipar (majuscule și minuscule). Uneori nu coincid deloc: spre exemplu, litera m reprezintă un T mic italic în loc de M (întrucât litera cursivă m este continuatoarea unei alte majuscule T (care arată ca un E răsturnat) ieșită din uz în epoca modernă).
а б в г ґ д е ё ж ӂ з і и й ј к л м н о п р с т у ў ф х ц ч ш щ ъ ы ь э ю я а б в г ґ д е ё ж ӂ з і и й ј к л м н о п р с т у ў ф х ц ч ш щ ъ ы ь э ю я
right|thumb|O pagină din Azbuka, prima carte rusă scrisă cu alfabetul chirilic
Alfabete chirilice miniatura|Țări cu utilizare pe scară largă a alfabetului chirilic: Alfabetul chirilic este alfabetul standard pentru scrierea următoarelor limbi:
Limbi slave Belarusă Bulgară Macedoneană Panonică Rusă Sârbocroată (Bosniacă, Muntenegreană, Sârbă) Slavonă Ucraineană Limbi non-slave din Rusia Abhază Adîgă Avară Azeră Bașchiră Buriată Cecenă Ciuvașă Erzeană Ingușă Kabardiană Kalmîcă Karachay-balkar Komi Mari Mokșană Nogai Osetă Iakută Tătară Tuvană Udmurtă Limbi non-slave în alte țări Abhază Aleută Dungană Kazahă Kirghiză Mongolă Tadjică Uigură
Tabel comparativ al alfabetelor chirilice Alfabete timpurii/de referințăGreacăΑΒΓΔΕΖΗΘΙΚΛΜΝΞΟΠϘΡΣΤΥΦΧΨΩSlavonă bisericeascăАБВГДЅЕЖЗИѲІКЛМНѮОПҀРСТУФХѰѠЦЧШЩЪЫѢЬЮꙖѤѦѨѪѬѴCele mai comune litere partajateComuneА БВГ Д Е Ж З И ЙК Л М Н О П Р С Т У ФХ Ц Ч Ш ЩЪЫ ЬЭ ЮЯLimbi slaveBulgarăА БВГ Д Е Ж З И ЙК Л М Н О П Р С Т У ФХ Ц ЧШ ЩЪ Ь ЮЯMacedoneanăА БВГ ДЃЅЕ Ж З И Ј К ЛЉМ НЊ О П Р С Т Ќ У ФХ Ц ЧЏШSârbăА БВГ ДЂ Е Ж З И Ј К ЛЉМ НЊ О П Р С Т Ћ У ФХ Ц ЧЏШMuntenegreanăА БВГ ДЂ Е Ж ЗЗ́ И Ј К ЛЉМ НЊ О П Р СС́Т Ћ У ФХ Ц ЧЏШRusăА БВГ Д Е ЁЖ З И ЙК Л М Н О П Р С Т У ФХ Ц Ч Ш ЩЪЫЬЭ ЮЯBelarusăА БВГҐДДжДзЕ ЁЖ З І ЙК Л М Н О П Р С Т УЎ ФХ Ц Ч Ш 'Ы ЬЭ ЮЯUcraineanăА БВГҐД ЕЄЙоЖ З И І ЇЙК Л М Н О П Р С Т У ФХ Ц Ч Ш Щ' Ь ЮЯRuteanăА БВГҐД ЕЄЁЖ З И І ЇЙК Л М Н О П Р С Т У ФХ Ц Ч Ш ЩЪЫ Ь ЮЯLimbi iranieneKurdăА БВГГ'Д ЕӘӘ'Ж З И ЙКК'Л М Н ОӦПП' РР'С Т Т' У ФХҺҺ' ЧЧ'Ш Щ ЬЭ ԚԜOsetăАӔБВГДЕ ЁЖ З И ЙКЛ М Н О П Р С Т У ФХ Ц ЧШ ЩЪЫ ЬЭ ЮЯTadjicăА БВГҒД Е ЁЖ З И Ӣ ЙКҚЛ М Н О П Р С Т УӮ ФХҲ ЧҶШ Ъ Э ЮЯLimbi uraliceKomi-permiacăА БВГ Д Е ЁЖ З И І ЙК Л М Н ОӦП Р С Т У ФХ Ц Ч Ш ЩЪЫ ЬЭ ЮЯMari de câmpieА БВГ Д Е ЁЖ З И ЙК Л М НҤ ОӦП Р С Т УӰ ФХ Ц Ч Ш ЩЪЫ ЬЭ ЮЯMari de munteАӒБВГ Д Е ЁЖ З И ЙК Л М Н ОӦП Р С Т УӰ ФХ Ц Ч Ш ЩЪЫӸЬЭ ЮЯSami kildinАӒБВГ Д Е ЁЖ З И ЙҊЈК ЛӅМӍНӉӇ О П РҎС Т У ФХҺ Ц Ч Ш ЩЪЫЬҌЭӬЮЯUdmurtăА БВГ Д Е ЁЖӜЗӞ И ӤЙ К(К̈)Л М Н ОӦП Р С Т У ФХ Ц ЧӴШ ЩЪЫ ЬЭ ЮЯLimbi turciceBașchirăА БВГҒД ҘЕ ЁЖ З И ЙКҠЛ М НҢ ОӨП Р СҪТ У ҮФХҺ Ц Ч Ш ЩЪЫ ЬЭӘЮЯCiuvașăАӐБВГ Д ЕЁӖЖ З И ЙК Л М Н О П Р СҪТ УӲ ФХ Ц Ч Ш ЩЪЫ ЬЭ ЮЯKazahăАӘБВГҒД Е ЁЖ З И І ЙКҚЛ М НҢ ОӨП Р С Т УҰҮФХҺ Ц Ч Ш ЩЪЫ ЬЭ ЮЯKirghizăА Б Г Д Е ЁЖ З И ЙК Л М НҢ ОӨП Р С Т У Ү Х Ч Ш Ы Э ЮЯTătarăАӘБВГ Д Е ЁЖҖЗ И ЙК Л М НҢ ОӨП Р С Т У ҮФХҺ Ц Ч Ш ЩЪЫ ЬЭ ЮЯLimbi mongoleBuriatăА БВГ Д Е ЁЖ З И Й Л М Н ОӨП Р С Т У Ү ХҺ Ц Ч Ш Ы ЬЭ ЮЯHalhaА БВГ Д Е ЁЖ З И ЙК Л М Н ОӨП Р С Т У ҮФХ Ц Ч Ш ЩЪЫ ЬЭ ЮЯKalmîcăАӘБВГҺД Е ЖҖЗ И ЙК Л М НҢ ОӨП Р С Т У Ү Х Ц Ч Ш ЬЭ ЮЯLimbi caucazieneAbhazăА БВГҔДЏЕҼҾЖЗӠИ ЙКҚҞЛ М Н ОҨПҦ Р С ТҬУ ФХҲ ЦҴЧҶШЩ ЫDunganăА БВГ Д Е ЁЖҖЗ И ЙК Л М НҢӘ О П Р С Т УЎҮФХ Ц Ч Ш ЩЪЫ ЬЭ ЮЯ
Note
Vezi și Alfabetul chirilic timpuriu Alfabetul chirilic român Alfabetul chirilic moldovenesc Alfabetul grecesc Cifre chirilice
Categorie:Asia Centrală Categorie:Europa de Est