Klaus Werner Iohannis (în germană: Johannis, ) este un politician, fost profesor de fizică, care a îndeplinit funcția de președinte al României între 2014 și 2025.
Klaus Iohannis a fost profesor de fizică și inspector școlar în județul Sibiu înainte de a deveni primar al municipiului Sibiu în urma alegerilor din 2000, funcție în care a fost reales în 2004, 2008 și 2012, de fiecare dată candidând din partea Forumului Democrat al Germanilor din România (FDGR/DFDR). În 2007 Sibiul a devenit Capitală Culturală Europeană, lui Iohannis fiindu-i atribuit meritul de a fi modernizat infrastructura și a fi pus în valoare potențialul economic, cultural, istoric și turistic al orașului.
În 2009, după căderea primului guvern Emil Boc, Klaus Iohannis a fost propus de către Partidul Național Liberal (PNL) și Partidul Social Democrat (PSD) pentru funcția de premier, însă președintele de atunci, Traian Băsescu, a refuzat să-l nominalizeze în favoarea lui Lucian Croitoru (independent), al cărui guvern însă nu a fost susținut ulterior în parlament.
În 2013 Klaus Iohannis a devenit membru PNL dobândind funcția de prim-vicepreședinte al partidului ulterior, iar la data de 28 iunie 2014 a devenit președintele acestuia. Un membru notoriu al Uniunii Social-Liberale (USL), Johannis a fost respins ca vicepremier/vice-prim-ministru de fostul prim ministru și aliat politic de coaliție din PSD Victor Ponta în 2014, motiv care a produs desființarea fostei alianțe social-liberale în acel an.
În mandatul de președinte al Partidului Național Liberal (PNL), a format o alianță cu Partidul Democrat Liberal (PDL) și a pus bazele unei viitoare fuziuni prin absorbție între cele două partide. Alianța, denumită Alianța Creștin Liberală (ACL), l-a promovat drept candidat la alegerile prezidențiale din 2014, pe care le-a câștigat în al doilea tur de scrutin, în care a obținut 54,43% din voturi, învingându-l pe Victor Ponta. Iohannis a fost primul președinte din istoria postdecembristă a României care nu a fost anterior membru al Partidului Comunist Român (PCR), însă acesta a fost membru al Uniunii Tineretului Comunist (UTC) în liceu, ca pionier.
Pe 24 noiembrie 2019 a câștigat în al doilea tur de scrutin al alegerilor prezidențiale din 2019, candidând din partea PNL cu sprijinul FDGR/DFDR, fiind susținut de asemenea de Partidul Mișcarea Populară (PMP) precum și de Alianța 2020 USR–PLUS în turul al doilea, în care a obținut peste 66,09% din voturi, împotriva candidatei PSD, Viorica Dăncilă.DIGI24 Pe durata celui de-al doilea mandat prezidențial, Klaus Johannis a devenit unul dintre cei mai nepopulari și antipatizați președinți români, conform anumitor comentatori politici și a unor sondaje de opinie, având o rată de dezaprobare de 90% pe final de mandat, mai mare chiar și decât a predecesorului său, Traian Băsescu.
Familia și studiile Părinții săi sunt Susanne și Gustav Heinz Johannis, amândoi sași transilvăneni. Aceștia au emigrat în 1992, ca pensionari, din Sibiu în Germania, unde s-au stabilit la Würzburg, în Bavaria.Die Lokomotive von Hermannstadt, interviu cu Gustav Heinz Johannis, în: Monatsgruß (revistă lunară a Decanatului Evanghelic-Luteran din Würzburg), octombrie 2007, pag. 5. Klaus Iohannis a declarat într-un interviu că familia Iohannis este atestată în Cisnădie () din secolul al XVI-lea.Rădăcinile străine ale candidaților la Președinție, Adevărul, 6 august 2014. Tot el a declarat că, atunci când tatăl său l-a înregistrat ca nou-născut, funcționarul de la primărie a refuzat să-i scrie numele cu „J”, așa cum a fost scris în familia sa de cinci sute și ceva de ani.
Mama sa este descendenta unei familii din localitatea Bradu (), de lângă Sibiu.Klaus Iohannis, Pas cu pas, p. 11. Klaus Iohannis și-a petrecut vacanțele copilăriei la bunicii săi din Bradu, cu care mergea la fân și la restul activităților agricole.Idem.
Klaus Iohannis a absolvit în anul 1983 studiile de fizică la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca. După terminarea facultății a fost mai întâi profesor de fizică la Agnita (), apoi la unele școli din Sibiu, iar din 1989 la Colegiul Național „Samuel von Brukenthal”. În anul 1997 a devenit inspector școlar general adjunct, iar între 1999 și 2000 a fost inspector școlar general al județului Sibiu.
Cariera politică Forumul Democrat al Germanilor din România (FDGR/DFDR)
În anul 1990 s-a înscris în Forumul Democrat al Germanilor din România (FDGR/DFDR), al cărui președinte a devenit 12 ani mai târziu.
Primar al Sibiului/Hermannstadt
În anul 2000, FDGR/DFDR a decis să participe cu un candidat propriu la alegerile de primar al municipiului Sibiu () și l-a desemnat în această poziție pe Klaus Iohannis. La data de 18 iunie 2000, Klaus Iohannis a fost ales primar, obținând 69,18% din voturile valabil exprimate. Contracandidatul său în al doilea scrutin a fost Ioan Cindrea (PDSR). Klaus Iohannis este primul etnic german în funcția de primar al Sibiului, după Albert Dörr, care a condus orașul în perioada 1940–1945. În timpul primului mandat de primar, între 2000–2004, a lucrat în consiliul municipal cu o majoritate constituită de Partidul Social Democrat (inițial PDSR ulterior PSD).
În anul 2004 a fost reales primar cu 88,7% din voturi, obținând unul dintre cele mai mari scoruri din țară. La alegerile locale din 2008 a obținut un nou mandat de primar, întrunind 83,26% din voturi, iar la alegerile locale din 2012 a fost ales din nou primar cu 77,89% din voturi.
A inițiat numeroase contracte cu investitori străini și a primit multiple sponsorizări pentru proiectele sale de la Uniunea Europeană (U.E.). În timpul celui de-al doilea mandat de primar, în anul 2007, Sibiul a fost Capitală Europeană a Culturii (împreună cu orașul Luxemburg, deținând acest titlu onorific anual pentru o a doua oară, prima dată fiind în anul 1995). La 28 decembrie 2007 președintele Traian Băsescu i-a conferit lui Iohannis Ordinul național „Steaua României” în grad de cavaler, cea mai înaltă distincție oferită de statul român.
Candidat pentru funcția de premier
Pe 13 octombrie 2009 Iohannis a fost propus de PNL pentru funcția de prim-ministru al României după ce guvernul Boc a fost demis în urma unei moțiuni de cenzură în ziua precedentă. Această propunere a fost susținută și de PSD, PC și UDMR, dar nu și de PDL. Pe data de 14 octombrie, Iohannis a acceptat candidatura, dar a doua zi, președintele Traian Băsescu l-a nominalizat pe Lucian Croitoru pentru funcția de prim-ministru al țării. Traian Băsescu a declarat că nu a refuzat candidatura lui Iohannis, dar este nevoit să numească un prim-ministru din cel mai mare partid din Parlament (PDL la acea vreme).
Opoziția a criticat decizia președintelui țării de a nu-l numi pe Iohannis prim-ministru. Liderul social democrat, Mircea Geoană, l-a acuzat pe Traian Băsescu că încearcă să influențeze alegerile prezidențiale din acel an, avându-le organizate de un guvern care îl susține drept candidat. Liderul național liberal, Crin Antonescu, a declarat că partidul său va refuza orice candidatură în afară de Iohannis. După nominalizarea lui Lucian Croitoru, Antonescu, el însuși fiind un candidat pentru alegerile prezidențiale, a declarat că îl va numi pe Iohannis prim-ministru dacă ajunge președinte.
Pe 21 octombrie 2009 Parlamentul a adoptat cu peste 252 de voturi o declarație prin care cerea retragerea candidaturii lui Croitoru și suport pentru Iohannis. Pierzând suportul în Parlament pentru Croitoru, președintele Traian Băsescu l-a numit pe Liviu Negoiță prim-ministru, dar acesta nu a reușit să primească votul de încredere al Parlamentului. În urma acestui vot, guvernul Boc a asigurat interimatul până la alegerile prezidențiale din decembrie.
În turul doi al alegerilor prezidențiale au candidat fostul președinte, Traian Băsescu, și liderul social democrat, Mircea Geoană. PNL și PSD au semnat o înțelegere politică prin care susțineau candidatura lui Iohannis la funcția de prim-ministru al țării în cazul în care Mircea Geoană este ales președinte. Alegerile din 6 decembrie sunt însă câștigate de Traian Băsescu. Pe 7 decembrie, Iohannis a declarat că parcursul său de posibil premier s-a încheiat. Ulterior, Emil Boc a fost din nou desemnat candidat la funcția de prim-ministru și reînvestit în funcție pe 23 decembrie, cu 275 de voturi pentru și 135 împotrivă.
Partidul Național Liberal (PNL)
La data de 20 februarie 2013 Iohannis s-a înscris în PNL la invitația liderului partidului de atunci, Crin Antonescu. O zi mai târziu, noii colegi de partid au votat în unanimitate o derogare de vechime, care să-i permită să candideze la o funcție în conducerea partidului. La congresul extraordinar al PNL din 23 februarie 2013, Iohannis a candidat pe lista lui Crin Antonescu și a fost ales prim-vicepreședinte al PNL.
Candidat pentru funcția de vicepremier În februarie 2011 PNL, PSD și PC au constituit Uniunea Social-Liberală (USL). În luna mai 2012, în urma căderii Guvernului Ungureanu ca rezultat al adoptării moțiunii de cenzură propusă de USL, Victor Ponta, liderul PSD, este numit în funcția de prim-ministru al României și pus în fruntea guvernului. În august 2012, UNPR s-a alăturat de asemenea USL.
Până la începutul anului 2014 în USL au izbucnit multiple scandaluri și neînțelegeri atât pe plan local, cât și la nivel județean și național. De asemenea, național-liberalii îi suspectau pe social-democrați că ar încerca să atragă unii miniștri PNL de partea PSD și să își construiască o majoritate în Parlament fără ei. Astfel, PNL a hotărât schimbarea unor miniștri liberali ai guvernului USL, dar și numirea lui Iohannis ca ministru de Interne și vicepremier. Liderul PNL și președintele Senatului României, Crin Antonescu, a declarat „este timpul să intrăm la guvernare”, sugerând că, în cei doi ani de guvernare de până atunci, partidul său a avut o influență limitată asupra guvernării. Premierul Ponta nu a fost de acord cu numirea lui Iohannis ca vicepremier. A urmat o serie de neînțelegeri între cele patru partide ale uniunii, neînțelegeri ce au început procesul de disoluție al alianței, deși la început premierul Ponta s-a arătat foarte încrezător că USL va rezista. În ciuda declarației premierului, PSD și PNL au continuat să se acuze reciproc pentru ruptura care s-a creat în USL, iar alianța nu mai funcționa nici în Parlament.
Pe 25 februarie 2014 USL s-a rupt oficial. Delegația Permanentă a PNL a votat cu o majoritate covârșitoare retragerea de la guvernare și a cerut demisia premierului Ponta. Premierul a refuzat să-și dea demisia și a susținut că se va prezenta cu un nou guvern, fără miniștrii PNL, în fața Parlamentului. Pe data de 4 martie 2014, liderul PNL, Crin Antonescu, și-a dat demisia din funcția de președinte al Senatului și a cerut încă o dată demisia premierului Ponta, dar acesta a refuzat din nou. Astfel drumul lui Iohannis spre funcția de vice-prim-ministru ia sfârșit. Președinte al partidului După eșecul în alegerile din 26 mai 2014 pentru Parlamentul European în care PNL a obținut doar șase mandate de europarlamentar, Crin Antonescu, Iohannis și restul conducerii PNL și-au anunțat demisia din fruntea partidului. În urma demisiei președintelui partidului, Biroul Politic Național al PNL a decis conform statutului ca Iohannis, ca fost prim-vicepreședinte, să asigure interimatul funcției eliberate de Antonescu până la alegerea unui nou președinte.
Pe data de 28 iunie 2014 Iohannis a fost ales președinte al PNL. Iohannis a obținut 95% din voturile delegaților la congres (1.334 de voturi), iar contracandidatul său, Ioan Ghișe – 144 de voturi.
Iohannis a fost ales candidat al PNL pentru funcția de președinte a țării în alegerile din noiembrie 2014, după ce s-a confruntat în această cursă cu fostul președinte PNL, Crin Antonescu.
Alianța Creștin Liberală (ACL)