thumb|right|350px|Toponimia oficială a Bugeacului sub administrația românească: după Anatol Eremia, puține denumiri moldovene istorice au fost oficializate, majoritatea fiind turcice, rusești sau germane, așa cum intraseră în nomenclatura imperiului Rus.

Bugeacul (în ucraineană, rusă și , în turcă și , în ) este parte din Basarabia istorică, o regiune de stepă a fostului voievodat al Moldovei, azi situată la sud de Republica Moldova, între hotarul acestui stat, Dunăre și Marea Neagră, în componența Ucrainei de azi.

În 1812, când Imperiul Rus a anexat partea de răsărit a Principatului Moldovei, între Prut și Nistru, autoritățile imperiale au extins numele de Basarabia asupra întregului teritoriul anexat, folosind pentru „Basarabia istorică” denumirea turcească de Bugeac. Regatul României a menținut aceste denumiri între 1918 și 1940. În 1940, regiunea a fost atribuită RSS Ucrainene în detrimentul RSSM în cadrul Uniunii Sovietice, în urma Pactului Ribbentrop-Molotov.

Etimologie „Buceag, în limba tătărească (...), va să zică unghi un colț de pământ. (...), precum ne-o spune Dimitrie Cantemir, care era de origine din cea mai însemnată familie de tătari nogai din câte s-au așezat în țara noastră”.Mihai Eminescu, Basarabia, Seria „Clio”, Editura Mileniul Trei, Sibiu, 1990, pp. 24-25 După Iorgu Iordan, în limba turcă buçak înseamnă „țară fără păduri și ape permanente, crestată de văi adânci”, dar și „mare buruieniș”.Iorgu Iordan, Toponimia românească, art. „Bugeac”, ed. Academiei RPR, București 1963.

Istorie

thumb|250px|Fortificațiile medievale ale Cetății Albe. Teritoriul actualului Bugeac (~13.200 km pătrați) a făcut parte din vechiul regat Dacic al lui Burebista; ulterior partea sa sudică a fost adusă temporar sub stapânire romană. După ce a trecut în sec. IX-XII prin mai multe stăpâniri, fiind spațiu predilect de așezare a migratorilor (turanici), genovezii încep să construiască mai multe cetăți pe litoralul Marii Negre, dar și pe brațul Chilia din Delta Dunării. Cetățile Oblucița, Chilia și Cetatea Albă au fost toate ori construite, ori extinse de genovezi. În prima parte a secolului al XIV-lea, acest teritoriu intră în stăpânirea lui Basarab I, unificatorul Țării Românești, care pe atunci se numea Basarabia. Ulterior, Moldova preia aceste cetăți, mai ales sub domnia lui Alexandru cel Bun (1399-1432) și păstrează pentru această regiune, moștenită de la Basarabi, numele de Basarabia. În 1484, Moldova lui Ștefan cel Mare este nevoită să renunțe la cetățile de la Marea Neagră și de la Dunăre în favoarea Imperiului Otoman, care denumește regiunea Bucak (citește: Bugeac), însemnând în turcește: „Ținut de frontieră”.

De la 1484 și până la 1812 Bugeacul, care după 1538 va include și cetatea Tighina, face parte din pașalâcul (provincie) turcesc de la Silistra. Tătarii nogai așezați aici devin populația majoritară. Regiunea este cedată rușilor după Pacea de la București din 1812, împreună cu Moldova de la est de Prut. Autoritățile imperiale rusești au alungat populația tătară și o parte din cea moldoveană spre Dobrogea, invitând în schimb din Dobrogea bulgari și găgăuzi ortodocși, iar din alte țări germani, ruși și ucraineni să le ia locul. Scurta stăpânire moldovenească, lunga ocupație turcească apoi rusească, precum și procesul de colonizare de după 1812, explică populația eterogenă a regiunii. thumb|250px|Cioban în Bugeac, 1940 (dinaintea invaziei sovietice). Între 1856 și 1878, o bună parte a Bugeacului, ca parte a județelor Cahul, Bolgrad și Ismail, au intrat sub stăpânirea Moldovei, respectiv a României după 1859.

În 1918 teritoriul va trece în componența României, iar în 1940 este anexat de Uniunea Sovietică, care îl atribuie RSS Ucrainene, în defavoarea RSS Moldovenești. Conform unei înțelegeri între Hitler și Stalin, populația germană este strămutată în Al Treilea Reich. Teritoriul locuit de aceștia timp de peste 100 de ani este colonizat cu populație rusă și ucraineană. Astfel, ucrainenii reușesc să-i devanseze numeric pe români. Inițial, la data de 7 august 1940, Bugeacul a fost constituit într-o regiune administrativă de sine-stătătoare a RSS Ucrainene: regiunea Ismail, dar la data de 15 februarie 1954, a fost anexată regiunii Odesa.

Între 1941 și 1944 teritoriul reintră în componența României, dar în 1944 este reocupat de trupele sovietice. Tratatul de pace din 1947 de la Paris confirmă stăpînirea sovietică asupra Basarabiei, inclusiv a Bugeacului.

La finalul celui de-al Doilea Război Mondial, în timpul negocierilor pentru pace, politicianul sovietic moldovean Nikita Salogor a a propus reunirea teritoriilor care au aparținut Principatului Moldovei, în Moldova Mare.

În 1991, ca urmare a destrămării Uniunii Sovietice, Bugeacul devine parte a Ucrainei.

Bugeacul a dat României patru prim-miniștri: Alexandru Averescu (născut în satul Babele), Arthur Văitoianu (născut la Ismail), Nicolae Văcăroiu (născut la Cetatea Albă) și Eugen Tomac (născut în satul Babele).

Împărțire administrativă După 1940 – când U.R.S.S. a reorganizat teritoriile ocupate, încălcând însăși Constituția sovietică, Bugeacul s-a suprapus administrativ regiunii („oblast”) Akkerman (redenumită ulterior Ismail), aflată în cadrul RSS Ucrainene. Din 1954, aceasta a fost inclusă în regiunea Odesa, în care se află și astăzi. Administrativ, pe teritoriul Bugeacului funcționează, azi, 9 raioane vestice ale reg. Odesa:

Actuala diviziune teritorială +Populația celor 9 raioane și 2 orașe regionale din Bugeac (2013–2018)Демографічна та соціальна статистика. Населення та міграція UkrStat.gov.uaЧисельність наявного населення України на 1 січня 2023RaionSuprafațăkm2Populație2013Populație2015Populație2018Populație2022-23Densitate orașul Ismail5473.00772.47171.9851.343 Raionul Bolgrad1.36469.61369.36767.64049,6Raionul Cetatea Albă1.85260.60360.71860.13732,4 orașul Cetatea Albă3157.19657.37556.0771.809 Raionul Chilia1.35953.25552.73051.29737,7 Raionul Ismail1.25451.99751.68551.12240,8 Raionul Sărata1.47545.51945.14544.73130,3 Raionul Arciz1.37946.02745.40044.66032,4 Raionul Tarutino1.87442.02041.67040.81321,8 Raionul Tatarbunar1.74839.08738.90138.60722,1 Raionul Reni86137.85037.46136.78542,7 <div style="text-align:center">Bugeac 13.210576.174572.923563.854541.30041,0

Populație

Conform recensământului ucrainean din 2001, populație totală a Bugeacului este de 617.200 de persoane. În această regiune istorică, alături de o majoritate relativă ucraineană de 246.900 persoane (40%), locuiesc 129.000 de bulgari (21%), 124.500 ruși (20%) și 78.300 de români/moldoveni (13%).

Bulgarii sunt cel mai mare grup etnic în raioanele Bolgrad (61%), Arciz (39%) și Tarutino (38%), rușii în orașul Ismail (44%), iar români/moldovenii în raionul Reni (49%). În raionul Ismail, 29% din populație este de etnie ucraineană, 28% română/moldoveană și 26% bulgară. Este de notat faptul că în raionul Ismail, populația românofonă a crescut cu 1% din 1989, în timp ce procentajul ucrainenilor și bulgarilor se află în scădere. În restul raionanelor, ucrainenii sunt majoritari.

Importante comunități de români/moldoveni în Bugeac, recunoscute ca atare de autoritățile ucrainene, se mai află în raioanele Sărata (19%, în creștere), Tarutino (17%, în scădere), Chilia Nouă (16%, în creștere), Tatarbunar (9%, în scădere), Cetatea Albă (6%, în scădere), Arciz (6%, în scădere), precum și în orașele Ismail (4%, în creștere), Bolgrad (2%, în creștere) și Cetatea Albă (2%, în scădere).

În Bugeac se află în prezent cca 25 localități cu populație majoritar românească, răspândite în 8 din cele 9 raioane (excepție face doar raionul Bolgrad).

Comunitatea moldovenească / românească după raion

Populația declarată moldovenească (românească), la recensământul ucrainean din 2001, după raion și oraș regional: <small>Raion<small>Moldoveni <small>% din popul.totală <small>variație procent.față de 1989 Raionul Reni 19.900 49% 2% Raionul Ismail 15.100 27,6% 0,9% Raionul Sărata 9.400 19% 6,7% Raionul Tarutino 7.500 16,5% 4,6% Raionul Chilia 9.400 15,8% 0,1% Raionul Tatarbunar 3.900 9,4% 1,8% Raionul Arciz 3.300 6,3% 0,5% Raionul Cetatea Albă 3.900 6,2% 1,2% orașul Ismail 1.200 4,3% 0,1% orașul Cetatea Albă 1.000 1,9% 0,2% Raionul Bolgrad 1.200 1,5% 0,7% Total 78.300 Про кількість та склад населення України за підсумками Всеукраїнського перепису населення 2001 року 12,7%

Principalele orașe <small>Oraș<small>Populație(2015)<small>Moldoveni/ Români(2001)<small>Ucraineni(2001)<small>Ruși(2001)<small>Bulgari(2001)1.18px Ismail72.4714,3%38%43,7%10%2.18px Cetatea Albă50.0861,9%62,9%28,2%3,7%3.18px Chilia Nouă20.3119,8%48,6%35,4%3,5%4.18px Reni19.10950%17,5%15,5%8,5%5.18px Bolgrad15.4996.18px Arciz14.9497.18px Tatarbunar10.991

Hărți etnice Recensământul românesc din 1930 Conform recensământului din 1930, compoziția etnică a zonelor din jurul gurilor Dunării (incluzând, desigur, Bugeacul) era aceasta:

Recensământul ucrainean din 2001

Galerie de imagini

Referințe

Legături externe Harta Moldovei istorice Описание Бессарабии или Буджака. - Аккерман, 1899.