Aceasta este o cronologie a Republicii Moldova. 1988 3 iunie – În sala mare a Uniunii Scriitorilor din Chișinău, în cadrul unei adunări a intelectualității, s-a constituit un grup de inițiativă pentru susținerea democratizării. Începând cu această zi și până la 20 mai 1989, grupul de inițiativă s-a ocupat de organizarea structurilor teritoriale ale mișcării democratice, a purtat tratative cu autoritățile în vederea publicării proiectelor de program și statut ale grupării, a organizat mitinguri și demonstrații și a coordonat campania de colectare a semnăturilor pentru oficializarea limbii române, precum și pentru revenirea la alfabetul latin, pentru drepturi politice și cetățenești, pentru demontarea sistemului administrativ de comandă și descentralizarea economiei. În acea perioadă, grupul de inițiativă a fost singura organizație care s-a confruntat în mod organizat cu nomenclatura Partidului Comunist al Republicii Sovietice Socialiste Moldovenești. 31 octombrie – Grupul de inițiativă al Mișcării Democratice organizează prima acțiune revendicativă în fața sediului CC al PCM cerând publicarea proiectelor de program și statut ale Mișcării. 11 noiembrie – CC al PCM publică faimoasele „Teze din noiembrie” care urmau să fie discutate în mod obligatoriu în toate colectivele de muncă. Membrii și adepții Mișcării Democratice din întreaga republică iau atitudine împotriva acestui document antinațional, care a încercat să blocheze procesul de renaștere națională. 1989 12 martie – Mișcarea Democratică organizează, în fața clădirii CC al PCM, prima mare demonstrație de protest. Lozincile zilei: „Limbă, alfabet!”, „Jos Grossu!”, „Jos comuniștii!”. 9 aprilie – Mișcarea Democratică protestează împotriva masacrului de la Tbilisi. 20 mai – Grupul de inițiativă convoacă, în sala mare a Uniunii Scriitorilor, Congresul de constituire a Mișcării Democratice, la care participă delegați din 30 de raioane și orașe. În baza Mișcării Democratice, Congresul decide să creeze Frontul Popular din Moldova (FPM). Congresul alege organele de conducere și adoptă Programul, Statutul și o serie de rezoluții, hotărăște editarea buletinului informativ „Deșteptarea”. 26 iunie – În Piața Victoriei din Chișinău (azi Piața Marii Adunări Naționale) FPM organizează, pentru prima dată în perioada postbelică, o amplă acțiune de protest, prin care denunță public ocuparea Basarabiei, nordului Bucovinei și Ținutului Herța de către trupele sovietice la 28 iunie 1940. Zecile de mii de manifestanți, purtând tricoloruri în bernă și haine cernite, comemorează victimele regimului sovietic de ocupație. Ziua de 28 iunie este declarată zi de doliu pentru Basarabia. 1990 11 februarie – În Piața Marii Adunări Naționale are loc adunarea republicană a alegătorilor, organizată de FPM. Adunarea aprobă Platforma electorală a FPM și lista de candidați pentru alegerile parlamentare din 25 februarie. 25 februarie – Ziua alegerilor pentru Sovietul Suprem al RSSM. Deși legea electorală nu prevede alegeri pe bază de pluralism, FPM este singura formațiune care se confruntă în campania electorală cu exponenții Partidului Comunist, reușind să obțină aprobare pentru o treime de mandate în legislativul de la Chișinău. 8 aprilie – Participanții la mitingul FPM adresează un Apel către prima sesiune a Sovietului Suprem al RSSM, prin care cere recunoașterea independenței Lituaniei și denunțarea Pactului Ribbentrop-Molotov. 6 mai – Podul de Flori peste Prut. Inițiată de Asociația București-Chișinău și sprijinită de Frontul Popular din Moldova, acțiunea are menirea să atragă atenția opinei publice internaționale asupra faptului că acest hotar pe Prut constituie pentru Europa o problemă de conștiință ca și zidul de la Berlin, pentru că în plan politic, dar și moral, Europa sfârșește acolo unde începe această graniță româno-română. Obiectivul imediat al acestei acțiuni este obținerea liberei treceri peste Prut în ambele sensuri, fără pașapoarte, fără vize, fără taxe vamale. 25 mai – Fiind susținut de FPM, Mircea Druc este ales în funcția de prim-ministru. 30 iunie-1 iulie – În sala Palatului Octombrie își desfășoară lucrările cel de-al doilea Congres al FPM care adoptă un program tranșat anticomunist și antisovietic, militând pentru: scoaterea Partidului Comunist în afara legii, retragerea trupelor sovietice de ocupație și desființarea KGB-ului, proclamarea independenței republicii față de URSS, admiterea ei în ONU și în alte organisme internaționale, ieșirea Bisericii Naționale de sub tutela Patriarhiei Ruse, repunerea în drepturi a etnonimului „popor român” și a glotonimului „limba română”. Printr-o prevedere statutară (punctul 3.2.), Congresul interzice aderarea membrilor Partidului Comunist la Frontul Popular. Congresul decide schimbarea denumirii Pieței Victoriei în Piața Marii Adunări Naționale și a Palatului Octombrie în Palatul Național. Totodată, Congresul alege organele de conducere ale Mișcării și redactorul-șef al publicației FPM, hotărăște convocarea celei de-a doua Mari Adunări Naționale, adoptă Imnul „Deșteaptă-te române!” ca imn al Frontului Popular. 15 august – Apare primul număr al publicației FPM „Țara”, succesoare a buletinului informativ „Deșteptarea”. 19 august – FPM ia atitudine față de așa-numitul congres al deputaților poporului din raioanele de sud ale republicii, care proclama „republica găgăuză”, atentând la suveranitatea și integritatea teritorială a Republicii Moldova. 30 septembrie – FPM organizează un miting în problema trecerii la economia de piață. Ion Hadarca își anunță demisia din funcția de președinte al Frontului Popular. 16 decembrie – În conformitate cu Hotărârea Congresului II, Frontul Popular convoacă a doua Mare Adunare Națională care proclamă, prin votul celor câtorva sute de mii de participanți, independența națională a românilor din teritoriile ocupate. Adunarea califică participarea deputaților din partea RSS Moldova în Congresul de deputați și în Sovietul Suprem al URSS ca fiind lipsită de orice acoperire juridică și justificare morală. Înaltul for cetățenesc decide schimbarea denumirii RSS Moldova în Republica Moldova și adoptă Hotărârea cu privire la reforma administrativ-teritorială. 22 decembrie – FPM apreciază Decretul președintelui URSS Mihail Gorbaciov „Despre măsurile de normalizare a situației în RSS Moldova” drept o reactualizare a notelor ultimative ale lui Molotov din 26-27 iunie 1940. 27 decembrie – FPM formează Alianța Națională pentru Independență „16 Decembrie” în care intră un șir de organizații politice, culturale și profesionale. 1991 13 ianuarie – Participanții la mitingul Alianței Naționale pentru Independență „16 Decembrie” condamnă agresiunea sovietică împotriva Lituaniei independente. În fața pericolului unei eventuale intervenții militare rusești, Alianța cheamă toți voluntarii să fie gata de a da ripostă agresorului. 20 ianuarie – Alianța „16 Decembrie” cere Parlamentului să pună capăt înrolării forțate a tinerilor din Republica Moldova în armata sovietică și să decidă satisfacerea serviciului militar al acestora pe teritoriul republicii. În aceeași zi, Alianța „16 Decembrie” cheamă populația să respingă referendumul propus de conducerea URSS pentru data de 17 martie și cere Parlamentului să ia o decizie în acest sens. 21 aprilie – Sfatul FPM califică drept inoportună semnarea Tratatului de colaborare, bună vecinătate și amiciție între România și URSS, întrucât acesta stipulează inviolabilitatea frontierelor și periclitează dreptul popoarelor captive din imperiul sovietic la autodeterminare. Sfatul apreciază că ratificarea acestui tratat ar putea avea urmări grave pentru România. 10 mai – Mitingul FPM cere Parlamentului adoptarea neîntârziată a Declarației de Independență, a legilor despre cetățenie, privatizare, Codul Funciar, Banca Națională, partide, presă, introducerea valutei naționale și naționalizarea averii PCM. 22 mai – Mircea Druc este demis, în mod anticonstituțional, din funcția de prim-ministru. FPM își face publică platforma în problema formei de guvernământ în Republica Moldova, optând pentru republica parlamentară. 25 mai – Din inițiativa FPM, la Chișinău are loc întrunirea reprezentanților mișcărilor de eliberare națională din Armenia, Georgia, Estonia, Letonia, Lituania și Republica Moldova, care decid constituirea Forului de la Chișinău, organism de luptă pentru decolonizarea și restabilirea independenței popoarelor captive din URSS. 28 iunie – FPM organizează un miting și o demonstrație prilejuite de trista aniversare a ocupării Basarabiei în 1940. 1-2 iulie – La Tbilisi are loc a doua reuniune a Forului de la Chișinău, organ politic consultativ extraparlamentar și extraguvernamental al fronturilor populare și de eliberare națională din cele șase republici nealiniate la Tratatul unional. 2 iulie – „ȚARA” lansează două ediții speciale (în engleză și română) consacrate în intregime Conferinței internaționale „Pactul Molotov-Ribbentrop și consecințele lui pentru Basarabia”. 11 august – FPM organizează, la Chișinău și în alte localități ale republicii, mitinguri, cerând adoptarea cadrului legislativ care ar permite împroprietărirea țăranilor cu pamânt. 19 august – În prima zi a puciului de la Moscova, FPM lansează un apel prin care cheamă cetățenii Republicii Moldova să manifeste nesupunere civică față de puciști și să asigure apărarea obiectivelor strategice ale statului. 27 august – Deputații FPM, sprijiniți de Alianța Națională pentru Independență „16 Decembrie”, organizează cea de-a treia Mare Adunare Națională, transmisă în direct de TVM și TVR. Adunarea impune Parlamentului votarea nominală a Declarației de Independență și adoptarea Imnului „Deșteaptă-te române!” ca imn național. 11 septembrie – Alianța Națională pentru Independență „16 Decembrie” cere Parlamentului să nu adopte legea cu privire la alegerile președintelui Republicii Moldova, întrucât stabilirea și desfășurarea unor astfel de alegeri ar provoca tensionarea situației social-politice și escaladarea tendințelor separatiste. 20 septembrie – Alianța „16 decembrie” protestează împotriva poziției președintelui Snegur, exprimată în ședința Guvernului din 18 septembrie, în care aceasta atacă Imnul „Deșteaptă-te, Române!”. 12 octombrie – La Palatul sindicatelor din Chișinău are loc Conferința FPM în cadrul căreia Frontul se declară în opoziție față de puterea de stat din Republica Moldova și decide boicotarea alegerilor prezidențiale din 8 decembrie 1991. 1 decembrie – Alianța „16 Decembrie” organizează un miting prilejuit de aniversarea Marii Uniri. În cadrul mitingului este anunțată crearea Consiliului Național al Unirii. 21 decembrie – Luând act de semnarea de către președintele Snegur, la Alma-Ata, a Protocolului de constituire a CSI, Sfatul FPM apreciază acest act drept o tentativă de menținere a Republicii Moldova în sfera de influență a Rusiei. 1992