Ziua de marți, 10 decembrie 2013 a fost numită de către unii reprezentanți ai societății civile și de o parte a presei Marțea Neagră din cauza adoptării unor legi (sau încercarea de a adopta în cazul altora) sau amendamente controversate la legi, care în opinia opozanților ar însemna un regres democratic și un atentat la statul de drept; parlamentarii fiind acuzați că și-au erijat o super-imunitate. Modificările legislative au stârnit un val de proteste și reacții, atât pe plan intern cât și extern.
Nume Numele de „Marțea Neagră” a fost dat de publicistul Dragoș Paul Aligică, într-un articol în care deplânge regresul democratic la care România este supusă; calificând-o „Marțea Neagră” a democrației românești: o rușine națională. El o aseamănă cu un proces de transformare politică a României într-o oligarhie, mai grav decât feudalismul. Acesta susține că, în ciuda eforturilor acestor „caste politice” (legitime din cauza lipsei electoratului de educație politică, cultură civică și comportament antreprenorial) de a acapara întreg sistemul politic, administrativ și economic, o „minoritate reformistă” reușește să revină pe cursul progresului fără a avea acces la mecanismele puterii.Ioan Stanomir, Decembrie 2013 – sau de ce viitorul european al României riscă să fie o simplă iluzie, Contributors, 12 decembrie 2013, accesat la 16 decembrie 2013Dragoș Paul Aligică, E mai grav decât credeam, Contributors, 11 decembrie 2013, accesat la 16 decembrie 2013
Derulare Principalele prevederi ale proiectelor controversate: Legea amnistiei și grațierii; Cele două modificări ale Codului Penal; Legea minelor; Legea lobby-ului. Pentru legea amnistiei și grațierii au votat pentru 266 de deputați din 305 prezenți (rezultat vot pentru=266, contra=32, abtineri=6, nu au votat=1). În iunie 2016 este respinsă definitiv de Camera Deputaților.
Reacții
Note
Legături externe
Categorie:2013