Hero Lupescu () a fost un regizor de operă român.

Familia

S-a născut în orașul Roman într-o familie evreiască. Tatăl său, Avram Wolfsohn, a fost un cunoscut cantor la Sinagoga Mare din București.

Studii

Hero Lupescu a terminat cursurile Facultății de Regie din cadrul Institutului de Artă Teatrală „Anatoli Lunacearski” din Moscova (1951-1954). A susținut examenul de diplomă la Opera Română din Timișoara, cu spectacolul Evgheni Oneghin de Ceaikovski (1954).

Cariera A lucrat timp de 34 de ani la Opera Română din București și a realizat, de-a lungul carierei, numeroase spectacole. A debutat pe scena Operei Române din București în 1955, cu spectacolul "Boema", de Puccini, interpreți Valentina Crețoiu, Dinu Bădescu, Șerban Tassian etc. Ultima sa premieră la aceeași operă bucureșteană a fost tot "Boema", în 1993, însă a regizat spectacole și pe alte scene, inclusiv în străinătate - Opera din Sarajevo, din Ruse sau cea din Ankara. Pentru prima scenă lirică a țării a montat următoarele opere: "Tosca" de Puccini (1956) "Faust" de Gounod (1958) "Evgheni Oneghin" de Ceaikovski (1958) "Cavalleria rusticana" de Mascagni (1960) "Boris Godunov" de Musorgski (1961) "Logodnă la mânăstire" de Prokofiev (1963) "Motanul încălțat" de C. Trăilescu (1964) "Cosi fan tutte" de Mozart (1965) "Don Giovanni" de Mozart (1966) "Gianni Schicchi" de Puccini (1967) "Povestirile lui Hoffmann" de Offenbach (1968) "Mireasa vândută" de Smetana (1970) "Cneazul Igor" de Borodin (1971) "Albert Herring" de Britten (1973) "Bălcescu" de C. Trăilescu (1974) "Dreptul la dragoste" de T. Bratu (1975) "Luna" de Orff (1975) "Andrea Chénier" de Giordano (1976) "Bastien și Bastienne" de Mozart (1976) "Dragoste și jertfă" de C. Trăilescu (1977) "Conu Leonida față cu reacțiunea" de Matei Socor (1978) "Evgheni Oneghin" de Ceaikovski (1981) "Nunta lui Figaro" de Mozart (1984) "Povestirile lui Hoffmann" de Offenbach (1986) "Nabucco" de Verdi (1987) "Samson și Dalila" de Saint-Saëns(1992) "Ora spaniolă" de Ravel.

Printre cele mai cunoscute montări a rămas și Traviata "în blugi" la Teatrul Liric din Craiova. A montat spectacole la toate teatrele de operă din țară, fiind, de exemplu autorul spectacolului inaugural al Operei Române din Iași, "Tosca" (1956).

A fost un regizor cu o viziune modernă asupra spectacolului de operă, uneori chiar avangardistă, înfruntând riscul de a fi criticat sau controversat.

A fost profesor la clasa de operă a Conservatorului bucureștean, printre studenții săi numărându-se mulți dintre maeștrii de ieri și de azi ai scenei lirice bucureștene sau soliști de prestigiu ai teatrelor de operă din țară sau din străinătate.

A regizat grandioase spectacole în aer liber, fie în țară, la ocazii festive, fie în străinătate, la deschiderea unor competiții sportive internaționale majore (Maroc, Spania), ca de exemplu: spectacolul de deschidere a Campionatului Mondial de Fotbal din Spania, în 1982, apoi spectacolul de deschiere al Jocurilor Mediteraneene (1983, Casablanca, Maroc), al Jocurilor Pan-africane (1985, Rabat, Maroc) și un spectacol festiv pe stadion în cinstea Regelui Hassan II al Marocului, în 1989.

Distincții Ordinul Muncii clasa a III-a (31 decembrie 1962) „pentru activitate îndelungată artistică și organizatorică, pentru succesele remarcabile obținute în țară și peste hotare în popularizarea muzicii și dansului folcloric romînesc, precum și pentru contribuția adusă la realizarea înaltei calități artistice a spectacolului prezentat de Ansamblul folcloric «Rapsodia Romînă» în turneul întreprins în Statele Unite ale Americii în anul 1962”Decretul Consiliului de Stat al Republicii Populare Romîne nr. 1053 din 31 decembrie 1962 privind conferirea unor titluri, ordine și medalii membrilor Ansamblului folcloric „Rapsodia Romînă”, publicat în Buletinul Oficial al Marii Adunări Naționale a Republicii Populare Române, anul XII, nr. 3, 11 ianuarie 1963, pp. 22–23. Ordinul „Meritul Cultural” clasa a IV-a (12 septembrie 1968) „pentru merite deosebite în activitatea muzicală”Decretul Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România nr. 797 din 12 septembrie 1968 privind conferirea ordinului și medaliei „Meritul Cultural” unor membri ai colectivelor artistice din instituțiile muzicale de concerte și spectacole, publicat în Buletinul Oficial al Republicii Socialiste România, anul IV, nr. 126, Partea I, miercuri 25 septembrie 1968, p. 1179. În 1983 regele Hassan al II-lea al Marocului i-a conferit distincția "Legiunea de Onoare". În 1984 președintele Comitetului Internațional Olimpic, Juan Antonio Samaranch, i-a acordat Premiul Olimpic „Colanul de Argint”, „pentru aportul artei în spectacolele sportive”. IOC Prizes and Awards Granted to Romanian Personalities În 2001 a fost decorat cu Ordinul Național „Serviciul Credincios” în grad de Cavaler.

Decesul Hero Lupescu a murit în ziua de 4 octombrie 2007, la Spitalul Universitar din București, în urma unei congestii cerebrale. Anul 2007 a fost marcat de dispariția mai multor personalități ale societății românești

A beneficiat de gardă de onoare militară la catafalc. A fost înmormântat la cimitirul Filantropia din București.

Note

Legături externe Mihai Cosma: Anotimpul despărțirilor, 9 octombrie 2007, Mihai Cosma, Evenimentul zilei Hero Lupescu a fost înmormântat cu onoruri militare

Interviuri „Cineva spunea ca vocea-i o parere“. Interviu cu Hero LUPESCU, Svetlana Cârstean, Observator cultural - numărul 120, iunie 2002

Categorie:Nașteri în 1927 Categorie:Nașteri pe 17 iunie Categorie:Decese în 2007 Categorie:Decese pe 4 octombrie Categorie:Absolvenți ai Institutului de Artă Teatrală Anatoli Lunacearski din Moscova Categorie:Decorați cu Legiunea de Onoare a Marocului Categorie:Decorați cu Ordinul Național Serviciul Credincios în grad de Cavaler Categorie:Oameni din județul interbelic Roman Categorie:Oameni din Roman Categorie:Profesori universitari români Categorie:Regizori de operă români Categorie:Evrei români