Gramatica istroromânei este foarte asemănătoare cu gramatica celorlalte limbi romanice de est.
Morfologie
Evoluția Istro-Românei din Daco-Română a avut în vedere două distinct features: Declinarea substantivelor arată o raționalizare de forme: În mod normal, declinarea substantivelor în Română aproape a dispărut complet în Istroromână; Inflexiunea verbală este mai conservativă și evoluția ei nu este așa pronunțată.
Substantivele Articolul are două forme: definită și nedefinită. Articolul definit ar fi nominal sau adjectival. Cel nominal fiind adăugat substantivelor și cel adjectival fiind plasat înnaintea adjectivelor.
Formele nominale sunt: pentru substantivele masculine: -l și -le, pentru cele feminine -a la singular și pentru masculin -i și feminin -le la plural.
Cu toate acestea, precum se vorbește în Daco-Română, -l-ul articlolului definit la masculin singular cade, rămânând consoana de legătură -u-; spre exemplu: (Daco-Română) lupul > (Istro-Română) lupu, (Daco-Română) ursul > (Istro-Română) ursu, (Daco-Română) mielul > (Istro-Română) mľelu.
-le de închide este folosit pentru toate substantivele masculine la singular ce se termină în -e; spre exemplu fråtele (fratele), sorele (soarele), cărele (câinele).
fiľ (fiu), fiľi (pl.) CazIstro-RomânăAromânăMegleno-RomânăRomânăNom/Ac sg.fiľuhiljluiľiufiulGen/Dat sg.lu fiľua hiljluilu iľiual fiuluiNom/Ac pl.fiľihiljliiľiifiiiGen/Dat pl.lu fiľia hiljlorlu iľiial fiilor
socru (socru), socri (pl.) CazIstro-RomânăAromânăMegleno-RomânăRomânăNom/Ac sg.socrusocrulusocrusocrulGen/Dat sg.lu socrua socruluilu socrual socruluiNom/Ac pl.socrisocrisocrisocriiGen/Dat pl.lu socria socrilorlu socrial socrilor
fråte (frate), fråț (pl.) CazIstro-RomânăAromânăMegleno-RomânăRomânăNom/Ac sg.fråtelefratefratelifrateleGen/Dat sg.lu fråtelea frateluilu fratelial frateluiNom/Ac pl.fråțfratsljifrațilifrațiiGen/Dat pl.lu fråța fratslorlu frațiloral fraților
Cazul vocativ nu este prezent deoarece în mod normal, acesta corespunde cu nominativul.
Substantivele feminine
-a-ul ia locul lui -ĕ și -e; ex: cåsĕ > cåsa (casa), nopte > nopta (noaptea); cu toate acestea câteva substantive feminine ce se termină într-un -e accentuat se comportă diferit, ex: ste > stevu (steaua), ne > nevu (neaua,zăpada).
fetĕ (fată), fete (pl.) CazIstro-RomânăAromânăMegleno-RomânăRomânăNom/Ac sg.fetafeatafetafataGen/Dat sg.lu fetaa featiljeilu fetaal fetei
muľerĕ (muiere,femeie), muľere (pl.) CazIstro-RomânăAromânăMegleno-RomânăRomânăNom/Ac sg.muľeramuljareamuľiareamuiereaGen/Dat sg.lu muľeraa muljariljeilu muľiareaal muierei
ste (stea), stele (pl.) CazIstro-RomânăAromânăMegleno-RomânăRomânăNom/Ac sg.stevusteaosteuasteauaGen/Dat sg.lu stevua steaoljeilu steuaal steleiNom/Ac pl.stelelestealestelilisteleleGen/Dat pl.lu stelelea stealilorlu steliloral stelelor
Substantivele neutre se comportă ca și cele masculine la singular și ca cele feminine la plural.
bråț (braț), bråțe (pl.) - bråțu (brațul), bråțele (pl.) os (os), ose (pl.) - osu (osul), osele (pl.) zid (zid), zidur (pl.) - zidu (zidul), zidurle (pl.) plug (plug), plugur (pl.) - plugu (plugul), plugurle (pl.)
Formele articolului adjectival sunt ćela pentru masculin masculin și ćå pentru feminin singular, iar la masculin plural, ćeľ și femininul ćåle, ex: ćela bur (acela bun).
Articolul masculin nedefinit este un, la feminin fiind o. Declinarea articolului nedefinit a dispărut. Exemple: un om (un om), un cå (un cal), o misĕ (o masă), o båbĕ (o babă, o bătrână).
Adjectivele
Pronumele
Pronumele definit poate fi personal, posesiv, demonstrativ, relativ și interogativ.
Pronumele personal
CaseIIIIIIIIIIIIIIINom.iotuieiånoivoiieľ/iåleEutueleanoivoieiAc.miretireălălnevelorAc.me/m'te/t'ăl/l'one/n've/v'lormăteîlonevăîiDat.mi/âm/m'ți/âț/ț'âľ/ľ/luiâľ/ľ/ľeini/ne/n'vi/ve/v'le/ľmiețieluieinouăvouălor
ex: m-åm ărs (am râs), l-åi vezut (l-ai văzut)
Pronumele posesiv:
Sg. Masc.Fem.Pl. Masc.Fem.meu/mevmemeľmeleteu/tevteteľteleseu/luise/ľeiseľselenoștrunoștrĕnoștrinoștrevoștruvoștrĕvoștrivoștrelorlorlorlor
ex: mev ćåće (tatăl meu), lui căre (câinele lui), ľei måie (mama ei), noștri cåľ (caii noștri)
Pronumele demonstrativ acest, aceasta: ćest, ćåsta acești,aceste: ćeșť, ćåste
Mai poate începe și cu ț- sau ť- ex: țest om (acest om) acel,acea: ćel, ćå acei,acele: ćeľ, ćåle
De asemenea poate începe cu ț- e.g. țåle lingure (acele linguri) acesta,aceasta: ćesta-istu, ćåsta-ista acela,acea: ćela-istu, ćåista celălalt,cealaltă: ćela-åt, ćå-åtĕ ceilalți,celelalte: ćeľ-åľți, ćåle-åte
Pronumele relativ care: cåre / cårle, pl. cårli
Pronumele interogativ who: ćire / će which: cåre / cårle, pl. cårli which one: căt
Pronumele nedefinite (M - F)
un,o: un - o
vreun,vreo: vrun - vro
un,o: ur - o
niciun,nicio: ničur - ničurĕ
nimic: nimic
ceva: ćeva
alt,altă: åt - åta - åto
fiecare: saki - saca - saco
oricare: cătcoder
Numerale
Numeralul cardinal
Majoritatea numerelor cardinale au origine latină, dar există și câteva împrumuturi din slavă
un/ur (M), o (F) doi (M), do (F) trei påtru ćinć / ținț șåse șåpte opt / osăn devet zåće / zeće / deset urprezåće / iednaist doiprezåće / dvanaist treiprezåće / trenaist 19. devetprezåće
20. dovotezåće / dvadeset / dvaiset
21. dovotezåće și ur
30. treivotezåće
40. cvårnaru
50. ćinćvotezåće
...
100. sto
101. sto și ur
200. dovotesto
1000. miľår / tisuť / tåvžânt
Notă:
11 se compune ca în Română din '1 spre 10' ur-pre-zåće
20 se compune din 'de 2 ori 10' do-vote-zåće, iar 200 este 'de 2 ori 100' do-vote-sto
1000 miľår vine din dialectul Venețian, tisuť din Slavă, iar tåvžânt din Germană.
Numeralul ordinal (M - F)
primul - prvi - prva
al 2-lea - doile - dova
al 3-lea - treile - treia
al 4-lea - påtrile - påtra
al 5-lea - ćinćile - ćinća
al 6-lea - șåsele - șåsa
al 7-lea - șåptele - șåpta
al 8-lea - osmule - osma
al 9-lea - devetile - deveta
al 10-lea - desetile - deseta
ultimul - zådni / zădăńu - zådńa
Bibliografie
A. Kovačec: Notes sur les formes de cas en istroroumain. Studia Romanica 13-14: 75-84, Zagreb 1962 A. Kovačec: Certaines modifications grammaticales des 'quantitatifs' et 'qualitatifs' istroroumains dues à l' influence croate. Studia Romanica 23: 195-210, Zagreb 1967 A. Kovačec: Le calque lexical d'après le croate comme cause de certains changements grammaticaux istroroumains. Actele celui de-al XII-lea Congres Internațional de Lingvistică și Filologie Romanică, vol. 2: 1127-1131, București 1971 A. Kovačec: Istrorumunjsko-hrvatski rječnik s gramatikom i tekstovima (Glosar Istroromân-Croat cu gramatica și texte). Verba moritura vol. I, 1 - 378 p. Mediteran, Pula 1998
Vezi și
Istria (peninsulă) Istroromâni Limba istroromână
Legături externe
Comunitate Istro-Română de pe tot globul, o subdiviziune a Istriei pe Internet Istro-românii în Croația UNESCO Red Book on Endangered Languages
Categorie:Istroromâni Categorie:Limbi romanice de est Istroromână