Mihai Beniuc (n. 20 noiembrie 1907, Sebiș, Arad – d. 24 iunie 1988, București) a fost poet, prozator și zoo-psiholog român. Mihai Beniuc este cunoscut în general ca poet proletcultist, al regimurilor comuniste din România, alături de autori precum Alexandru Toma, Dan Deșliu, Eugen Frunză, A.E. Baconsky sau Maria Banuș, între alții, urmărind cu mare interes direcțiunile Partidului Comunist Român
A activat, de asemenea, ca zoo-psiholog (specialist în psihologia animalelor) și profesor la Universitatea din Cluj. Mihai Beniuc a fost membru în Partidul Comunist Român din 1945.
Biografie
Mihai Beniuc a fost fiul lui Athanasie Beniuc și al Veselinei. Urmează Liceul Moise Nicoară din Arad între 1921-1927, unde Alexandru T. Stamatiad îi este profesor de literaturǎ. Debutează în revista liceului, „Laboremus”. Participă la cenaclul lui Victor Papilian. Licențiat în psihologie, filozofie și sociologie al Universității din Cluj, în 1931. După o specializare la Hamburg cu J. von Uexkull în psihologia animalelor, a parcurs ierarhia universitară de la asistent la profesor universitar. După terminarea celui de-al Doilea Război Mondial, este conferențiar la Facultatea de Psihologie din Cluj (ca specialist în psihologia animalelor) și autorul unor volume de versuri (Cântece de pierzanie, 1938, Cântece noi, 1940, Orașul pierdut, 1943), privite de public și de critica literară cu înțelegerea și simpatia cu care este privită arta naivă.
Cariera după 1946 Adevărata sa carieră literară începe în 1946, când publică volumul intitulat Un om așteaptă răsăritul și pleacă în calitate de consilier cultural la Moscova. După doi ani se întoarce în țară și se stabilește la București.
Într-un articol publicat în revista Viața Românească (nr. 3 din 1951), Mihai Beniuc, în calitate de președinte al Uniunii Scriitorilor din România, oferea definiția poetului realist-socialist: “Acesta trebuie să fie un filozof cunoscător al celor mai înalte idei ale timpului [...], spre care au deschis drum Marx, Engels, Lenin și Stalin [...], un activist în slujba respectivelor idei”. Mihai Beniuc renunță la promovarea cărții sale de versuri din 1951, „Cântec pentru tovarășul Gh. Gheorghiu-Dej”, și se reprofilează, începând să scrie câteva poeme pentru liderul comunist de atunci, Nicolae Ceaușescu.
Publică în medie câte o carte pe an; își reeditează unele lucrări iar altele îi sunt traduse în străinătate.
În 1965 este înlăturat din funcția de președinte al Uniunii Scriitorilor. Redevine profesor de zoopsihologie, de data aceasta la Universitatea din București. thumb|right|Mormântul lui Mihai Beniuc în Cimitirul Evanghelic Luteran din București În ultimii ani de viață se stabilește în vila sa din cartierul Primăverii și își continuă activitatea de poet, pe formula realismului socialist. Poemele sale se publică în principalele ziare și reviste ale epocii.
Moare la 24 iunie 1988 și este înmormântat în Cimitirul Evanghelic Luteran din București.
Opera Volume de versuri
Cântece de pierzanie, 1938 Cântece noi, 1940 Orașul pierdut, 1943 Poezii, 1943, 1952, 1956, 1959, 1960, 1966, 1969, 1973 Un om așteaptă răsăritul, 1946 Versuri alese, 1949, 1955 Steaguri, 1951 Cântec pentru tovarășul Gheorghiu Dej, 1951 Pe-aici nu se trece!, 1953 O sama de poeme, 1953 În frunte comuniștii, 1954 Partidul m-a învățat, 1954 Mărul de lîngă drum, 1954 Pacala, sluga la primar, 1955 Trăinicie, 1955 Azimă, 1956 Inima bătrînului Vezuv, 1957 Călători prin constelații, 1957 Cu un ceas mai devreme, 1959 Cîntecele inimii, 1960 Materia și visele, 1961 Culorile toamnei, 1962 Pe coardele timpului, 1963 Cu faruri aprinse, 1964 La vita dalla vita (Viata din viata), 1964 Colți de stîncă, 1965 Zi de zi, 1965 Alte drumuri, 1967 Mozaic, 1968 Inima-n zale, 1969 Lumini crepusculare, 1970 Etape, 1971 Turn de veghe, 1972 Arderi, 1972 Pămînt! ăamînt..., 1973 Focuri de toamnă, 1974 Rămîne pururi vatra, 1974 Patrula de noapte, 1975 Țara amintirilor, 1976 Dialog, 1977 Vă las ca frunza, 1978 Glasul pietrelor, 1978 Elegii, 1979 Scrieri (1972-1979), 8 vol. (vol. 1 - Drumul poeziei; vol. 2 - Cantece de pierzanie; vol. 3 - Pe coardele timpului. Poezii; vol. 4 - Arderi; vol. 5 - Traduceri; vol. 6 - Poeti si prozatori; vol. 7 - Retrospective si perspective; vol. 8 - Poezii (1973-1978) Lupta cu îngerul, 1980 Apele se revarsă în mare, 1982 Filon de aur, 1984 Rugul poeziei, 1985 Iarna magnoliei, 1986 Horea: poem dramatic, 1986 În voia vîntului, 1987 Vlăsia mea, 1987
Povestiri, nuvele, romane Ură personală, 1959 Pe muche de cuțit, 1959 Dispariția unui om de rând, 1963 Explozie înăbușită, 1971 Aurul regelui Midas, 1977 Ajun de răscoală, 1979
Eseistică Despre poezie, 1953 Fratia dintre poporul romîn si minoritatile nationale, 1954 Poezia noastra, 1956 Mesterul Manole: cronici si studii literare (1934-1957), 1957 Poezia militanta: eseuri, 1972 Un batrîn catre un tînar carturar, 1973
Teatru In Valea Cucului: comedie în trei acte, 1959 Intoarcerea: piesa în sapte tablouri, 1962
Traduceri Cântec despre oastea lui Igor fiul lui Sveatoslav nepotul lui Oleg, 1951. Petőfi Sándor, Un gând mă chinuiește neîncetat. În: Scânteia, nr. 1016 / 5 ianuarie 1948, pag. 3.Dorothea Sasu-Zimmermann, Petőfi în literatura română, Editura Kriterion, București, 1980, pag. 490. Poeme/ Gorki ; în româneste de Mihai Beniuc, Anda Boldur, Demostene Botez ... [et al.]; București, Cartea Rusa, 1957 Sărbătoarea de neuitat/ Ernest Hemingway; București, Editura pentru Literatura Universala, 1966 Versek: kétnyelvü kiadás / József Attila; București, Editura pentru Literatura, 1967 Thérèse Desqueyroux - Cuibul de vipere: romane / François Mauriac ; în româneste de Emma si Mihai Beniuc si de Ion Mihaileanu ; pref. de Irina Bădescu; București, Editura pentru Literatură, 1967 Poèmes/ Guillaume Apollinaire ; [în româneste de Mihai Beniuc]; Bucarest, Les Éditions Littéraires, 1968 Antologie de poezie neerlandeză: olandeza și flamanda / în româneste de Mihai Beniuc, Ion Caraion, Aurel Covaci si Petre Solomon ; pref. Garmt Stuiveling; București, Minerva, 1973 Poezii/ József Attila ; București, Albatros, 1975
Psihologie animală Învățare și inteligență la animale: formarea "drumului indirect" la pestele combatant, 1934 Mediu, preajma, vatra: principii de psihologie animală: studiu în onoarea lui J. von Uexküll la împlinirea a 70 de ani de viata, 1938 Ce simt și pricep animalele, 1968 Psihologie animală: comparată și evolutivă, 1970
Memorialistică Mihai Beniuc - Sub patru dictaturi. Memorii 1940-1975, Editura: Ion Cristoiu, 1999 Insemnarile unui om de rand. Pagini de jurnal si memorii (1965-1969-1971, 1974), Editura: MEGA, 2016
Opere traduse în alte limbi
Ének Gheorghiu Dej. Elvtársrol. Forditotta Szemler Ferencz. Bukarest: Allami Irodalmi és Muvészeti Kiadó. /1951/. - Cântec pentru tovarășul Gh. Gheorghiu - Dej. Válogatott versek. A forditás Székely János munkája. Bukarest: Állami Irodalmi és Műveszeti Kiadó, 1953. 76p. Gyülölet. Forditotta Kacsó Sándor. Bukarest: Allami Irodalmi és Műveszeti Kiadó, 1956. 88p. Ură personală. Osobista nenavist. Buharest: Deržavne vidavnictvo dlâ literaturi i mistectva, 1956. 112p. Ură personală. Az ifjúsággal a jővőfelé. Bukarest: Népi Demokrácija Frontja, 1957. 23p. Der Apfelbaum am Weg. Die Gedichte wrden aus Rumänischen ubertragen von Andreas Lillin, Alfred Margul-Sperber und Georg Maurer. 1 Aufl. Berlin: Verlag Volk und Welt, 1957. 38 p. (Antwortet uns.12). - Mărul de lângă drum. Izbrani stihovi. Preveo B. Todorovici. Bukurest: Drjavno izdavacko preduzeće za kniževnost’i umetnost, 1957. 180p. Mit der Jugend in die Zukunft. Bukarest, Volksdemokratische Front, 1957. 22p. Gedichte. Eine auswahl. Nachdichtringen von Aichelburg Wolf, Andreas A. Lillin, Hedy Medrea, Alfred Margul-Sperber. Bukarest: ESPLA, 1958. 172 p. Stihi. Sostavitel’ A. Sadeckij redaktor perevodov I. Mirimskij. Moskva: Gosudarstvennoe izdatel’stvo hudožestvennoj literatury, 1958. 272p. - Versuri. Trubadur na novi vremena. Stihotvoreniâ. Pod redakcijata na Angel Todorov i Pavel Matev. Sofija: Narodna kultura, 1959. 88p. Villámok és csillagok. Válogatott versek: 1934-1959. Fordititta: Csukas I., Fodor J., Franyó Zoltan et. al. Bukarest: Allami Irodalmi és Műveszeti Kiadó, 1959. 219p. Vyrnavovo zaimisce. Predislovie Mihu Dragomir. Perevod M Ju. Olsufjeva. Buharest, Redakciâ Narodnaâ Rumyniâ, 1959. 40p. La campagne roumaine. Poésie. Adapté et presenté par Juin Hubert avec cinq dessins de Edouard Pignot. Paris: Jean Oswald, 1960. 61 p. (J’exige la parole). V doline kukuški. Komediâ v treh deistvijah. Avtorizovannyj p perevod s rum. A. Sadeckogo. Moskva: Iskusstvo, 1960. 116p. - În valea Cucului. Moja Itaka. Prel. z rumunskych originálov Milan Ferko. Doslav napisala Jindra Hušková. Bratislava: Slovenský spisovatel, 1961. 115p. (Svetová poezia). - Ithaca mea. Večnoe plamâ. Stihi. Perevod s rumynskogo. Sostavenie i redakciâ A. Sadeckogo. Moskva: Izd. inostrannoj literatury, 1961. 192p. Vozvraščenie. P”esa v treh deistvijah. Perevod s rumynskogo M. Olsufjeva. Buharest: Izd. Meridiane, 1961. VI, 68p. - Intoarcerea. Legszebb versei. A kötet forditai Franyó Zoltán, Lacsik Pál, Jékely Zoltán. Bukarest: Ifjúsági Könyvkiadó, 1962. 120p. A vén Vezuv szive. Válogatott versek 1934-1963. Bukarest: Irodalmi Könyvkiadó, 1964. 291p. - Inima bătrânului Vezuv. Egy közember törtenete. Forditotta Belia György. Budapest: Europa, 1965. 492p. - Dispariția unui om de rând. Gedichte. Mit einem vorwort von Franz Theodor Csokor. Auswahl und deutsche Nachdichtung von Alfred Margul-Sperber. Aus dem Rumänishen übertragen von Alfred Margul-Sperber. Wien: Bergland Verlag, 1965. 79 p. Gedichte. Vorwort von Paul Georgescu. Űberträgungen von Alfred Margul Sperber; Franyó Zoltan; Andreas A. Lillin. Bukarest: Jugendverlag, 1965. 160 p. Das Apuseni Gebirge. București. Meridiane Verlag, 1966. 39f, il. - Munții Apuseni. Poezie. Choix de textes. Trad. par Mihai Beniuc et /Eugène/ Guillevic. Preface d’Alain Bosquet. Présentation de Nicolae Tertulian. Paris: Pierre Seghers, 1966. 192 p. , il. (Poètes d'aujourd'hui. 149). Les monts Apuseni. Bucarest: Meridiane, 1966. 39p. - Munții Apuseni. Poesias. Trad. Trad. Maria Teresa León y Rafael Alberti. Mexico: Ediciones Era, 1966. 87 p. (Alacena). A Nyugati Szigethegység. Mihai Beniuc akademikus irta. Bukarest. Meridiane, 1966. 39f. - Munții Apuseni. A Boldogság Szarvasa. Válogatott versek. Budapest: Europa Könyvkiadó, 1967. 305p. Cetvert veka spuslea. Perevod Al. Kostina. Predislovie Eugenia Luca. Buharest: Rumynija, 1967. 48p. - Peste un sfer de veac. Verwandlung eines Unscheinbaren. Roman. Aus dem Rumänischen von Paul Schuster. Berlin: Verlag Volk und Welt, 1970. 400 p. - Dispariția unui om de rând. Az égű sas. Versek. Forditotta Kiss Jenö. Bukarest: Kriterion Könyvkiadó, 1973. 158. - Vulturul de foc. Stihi. Perevod s rumynskogo sostavlenie A. Sadeckogo. Moskva: Hudožestvennaâ literatura, 1973. 272p. Stłumiony Wybuch. Trad. z jez rum. preł. Janine Wrozoskova. Warszawa: Kciazka i Wiezda, 1974. 259. - Explozie înăbușită. Z hľbok. Prel. Milota Bagoňová, Július Lenko. Ilustr. Karol Ondreička. Graficky upr. Marianna Pollaczyková. Zodp. red. Július Lenko. Bratislava: Tatran, 1974. 1 sv. (nestr.), il. (Pamätnica). Stihi. Bukarest: Rumynija, 1982. 48p. 1944 augusztus 23. Jánosy István forditása. În: Román költők antológiája. 1951, p.188-192. A békéért küzd Korea. Kardos László forditása. În: Román költők antológiája. 1951, p.199. A román medve. Takács Tibor forditása. În: Román költők antológiája. 1951, p.179. Az én utam. Kardos László forditása. În: Román költők antológiája. 1951, p.184. Bevonulás. Kánoky László forditása. În: Román költők antológiája. 1951, p.181 182. Dal; Csoda; Rizsföld. Zelk Zoltán forditása. În: Román költők antológiája. 1951, p.196-198.