Lexicografia este studiul lexicoanelor și se ocupă cu înregistrarea cuvintelor și expresiilor unei limbi, a unui dialect, a unui domeniu etc., clasarea (în ordine alfabetică), definirea și ilustrarea lor, prin exemple și expresii, ținând cont de mulțimea semnificațiilor lor, precum și de accepțiunile lor în sânul unei limbi date, în scopul alcătuirii dicționarelor.

Lexicografia studiază tehnica alcătuirii dicționarelor. Lexicografia este o ramură a lexicologieiLexicologia este parte a lingvisticii, știință a unităților de semnificație (moneme) și a combinării lor în unități funcționale (cuvinte, ...), adesea studiate în raporturile lor cu societatea, a cărei expresie sunt. Vd. Paul Robert, Le Petit Robert 1 aplicatePaul Robert, Le Petit Robert 1, par ...,.

Etimologie Termenul românesc lexicografie provine din termenul francez lexicographieIoan Oprea, Carmen-Gabriela Pamfil, Rodica Radu, Victoria Zăstroiu, Noul dicționar universal al limbii române, precum și din cel italian lessicografia. La rândul său, termenul francez lexicographie, provine din termenul lexicographeÎn limba română: lexicograf.

Lexicograf Lexicograful este autorul unui dicționar, lingvistul specialist în lexicografie. Termenul românesc lexicograf provine din franceză: lexicographe. Acesta, la rândul său, provine din limba greacă: lexicographosAlbert Dauzat, Jean Dubois, Henri Mitterand, Nouveau dictionnaire étymologique et historique par...,Webster's Seventh New Collegiate Dictionary: λεξικον [pronunțat: lexikon] „lexic, dicționar” + γραφος [pronunțat: grafos] „cel care scrie”. Alte surse dau ortografia grecească a cuvântului: λεξικών [pronunțat: lexikon]..

Dicționarul

Un dicționar este o lucrare de referință care enumeră cuvinte simple sau compuse, clasate, în general, în ordine alfabetică, însoțite de definițiile sau de echivalențele lor din alte limbi. Multe dicționare dau informații despre rostireaPronunțarea cuvântului poate fi redată în Alfabetul Fonetic Internațional., etimologia, morfologia, precum și exemple de folosire în propoziții, referințe care pot fi temporale, ideologice, sectorializate și altele. Există diferite feluri de dicționare, cum sunt, de exemplu, dicționarele explicative, analogice, normativeUn exemplu de dicționar normativ al unei limbi este cel editat de Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan - Alexandru Rosetti” al Academiei Române, Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, Editura Univers Enciclopedic, București, 2005, cunoscut și cu denumirea prescurtată DOOM 2, istorice ori bilingve sau poliglote.

De secole, aceste tipuri de dicționare, numite „dicționare de cuvinte”, se disting de „dicționarele de lucruri”, numite „enciclopedii” ori „dicționare enciclopedice”.

Primele dicționare de importanță nu au apărut de foarte mult timp, iar utilizatorul unui dicționar nu-și dă seama, întotdeauna, de cantitatea imensă de muncă depusă la crearea cărții pe care o consultă.

Lexicografia și informatica Astăzi, lexicografia este ajutată mult de informatică. Informatica accelerează și facilitează în mare măsură sarcina lexicografului legat de redactarea unui dicționar. Numeroase limbi, care altădată ar fi fost condamnate la dispariție din cauza rarității locutorilorLocutorul unei limbi este vorbitorul acelei limbi. lor și a costului ridicat al unui dicționar tipărit, sunt în momentul de față salvate, chiar dacă un sigur individ competent își ia sarcina de a colecta cuvintele și expresiile care constituie orice limbă.

Lexicografi celebri

Jabbour Abdel-Nour (libanez) Al-Khalil (arab) Louis Alibert (occitan, Dictionnaire occitan-français selon les parlers languedociens) Prudence Boissière Boutros Boustani (libanez) Ion Aurel Candrea Alexandru Ciorănescu (Diccionario etimológico rumano) Cantalausa (occitan, Diccionari general occitan) Randle Cotgrave (englez) Johan Hendrik van Dale (olandez) Ovid Densusianu Denis Diderot Konrad Duden (german) Antoine Furetière (Dictionnaire universel...) Bénédicte Gaillard Gabriel Girard Frédéric Godefroy Bogdan Petriceicu Hasdeu (Etymologicum Magnum Romaniae) Ibn Manzour (arab) Gavril Istrate Samuel Johnson (englez) Louis de Jaucourt Jehan Lagadeuc (breton) Pierre Larousse August Treboniu Laurian Jean-Charles Laveaux Charles Leroy Émile Littré Dimitrie Macrea (Dicționarul limbii romîne literare contemporane (1955-1957), Dicționarul limbii romîne moderne (1958), Dicționarul Enciclopedic Român) Gilles Ménage Ioan C. Massim Samuil Micu, (Dictionarium valachico-latinum) Frédéric Mistral (occitan, Lou Tresor dóu Felibrige) María Moliner (espagnol) Annie Mollard-Desfour Jean Nicot Charles Nodier Antoine Oudin Paul Imbs (Trésor de la Langue Française - TLF) Bernard Quemada (Trésor de la Langue Française - TLF) Alain Rey Josette Rey-Debove José Antonio Pascual (spaniol) Alexandru Philippide Sextil Pușcariu (Dicționarul limbii române; Etymologisches Wörterbuch der rumänischen Sprache. I. Lateinisches Element mit Berücksichtigung aller romanischen Sprachen, Heidelberg, 1905.) César-Pierre Richelet Paul Robert César de Rochefort August Scriban, (Dicționaru limbiĭ româneștĭ, Iași, 1939) Antoine de Somaize Lazăr Șăineanu (Dicționarul universal al limbii române) Noah Webster (american)

Vezi și Articole privind lexicografia Antonim Argou Arhaism Conotație Denotație Dialect Etimologie Hiponimie și hiperonimie Jargon Omonim Paronim Peiorativ Referent Regionalism Semantică Signifiant Significat Sinonim

Alte articole conexe Lexicologie Morfologie

Note

Bibliografie Ioan Oprea, Carmen-Gabriela Pamfil, Rodica Radu, Victoria Zăstroiu, Noul dicționar universal al limbii române, ediția a doua, Editura Litera Internațional, București - Chișinău, 2007. Albert Dauzat, Jean Dubois, Henri Mitterand, Nouveau dictionnaire étymologique et historique par..., quatrième édition revue et corrigée, Librairie Larousse, Paris, 1977. Paul Robert, Le Petit Robert 1, par ..., Dictionnaire alphabétique et analogique de la langue française, rédaction dirigée par A. Rey et J. Rey-Debove, Le Robert, Paris, 1992. Roland Eluerd. La Lexicologie. Que sais-je ? no 3548, Presses Universitaires de France, Paris, 2000, 128 de pagini ISBN 2-13-050577-5 Academia Română. Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan - Alexandru Rosetti”, Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, Editura Univers Enciclopedic, București, 2005, 872 de pagini ISBN 973-637-087-x Webster's Seventh New Collegiate Dictionary, based on Webster's Third New International Dictionary, G. & C. Merriam Company, Publishers, Springfield, Massachusetts, U.S.A., 1971.

Vezi și Lingvistică Lingvistică aplicată