Traficul de persoane este actul de recrutare, transport, transfer, adăpostire sau primire de persoane prin forță, fraudă sau constrângere, în scopul exploatării lor pentru profit. Această exploatare poate include muncă forțată, sclavie sexuală sau alte forme de exploatare sexuală comercială. Traficul de persoane este considerat o încălcare gravă a drepturilor omului și o formă de sclavie modernă, o crimă împotriva umanității. Traficul de persoane este diferit de munca sexuală voluntară a adulților, prin faptul că nu este consensuală și poate implica minori.
Tipuri de trafic Aranjamentele de trafic sunt uneori structurate ca un contract de muncă, dar cu nicio plată sau cu o plată mică, ori în termeni extrem de exploatatori. Acestea pot fi structurate ca robie pentru datorii, victimei neavând voie sau neputând să achite datoria. Aceasta poate include furnizarea unui consort în contextul căsătoriei forțate, sau extracția de organe sau țesuturi, inclusiv pentru maternitatea surogat și îndepărtarea ovulelor.
Traficul de copii
miniatura|Un băiat tânăr lustruiește pantofii unui bărbat în vârstă în parc Traficul de copii presupune recrutarea, transportarea, transferul, adăpostirea sau primirea de copii în scopul exploatării. Traficanții de copii pot profita de sărăcia extremă a părinților. Părinții pot vinde copiii traficanților pentru a-și achita datoriile sau a obține venituri sau pot fi înșelați cu privire la perspectivele de educație și o viață mai bună pentru copiii lor. Convenția Națiunilor Unite cu privire la Drepturile Copilului, la articolul 34, prevede: „Statele părți se angajează să protejeze copilul împotriva tuturor formelor de exploatare sexuală și abuz sexual”.
Exploatarea copiilor poate implica o varietate de abuzuri grave, precum:
exploatare sexuală (inclusiv forțarea lor în prostituție sau pornografie infantilă); sclavie sau practici similare sclaviei (cum ar fi copii jochei de cămile); trafic de organe; adopții ilegale; căsătorie timpurie; recrutare în forțe armate (copii-soldați); cerșetorie forțată.
Traficul sexual
Femeilor, bărbaților și copiilor traficați li se promite de lucru în industria domestică sau în servicii, dar în schimb sunt duși în bordeluri unde sunt obligați să se angajeze în prostituție, în timp ce pașapoartele și alte documente de identitate le sunt confiscate. Pot fi bătuți sau închiși și li se promite libertatea doar după ce își câștigă prețul de cumpărare, precum și costurile de călătorie și viză prin prostituție. Majoritatea victimelor se află în situații de constrângere sau abuz din care evadarea este atât dificilă, cât și periculoasă. Organizația Internațională a Muncii susține că munca forțată din industria sexuală afectează 4,5 milioane de oameni din întreaga lume.
Căsătorie forțată
Căsătoriile forțate au fost considerate o formă de trafic de persoane. O căsătorie forțată este o căsătorie în care unul sau ambii participanți sunt obligați să se căsătorească fără consimțământul lor liber exprimat. Căsătoria servilă este definită ca o căsătorie care implică vânzarea, transferul sau moștenirea unei persoane în cadrul acelei căsătorii. De exemplu, din țările vecine din Asia de Sud-Est, multe femei sunt aduse în China sub pretextul unui loc de muncă și apoi obligate să se căsătorească cu bărbați chinezi.
Trafic de forță de muncă miniatura|Condamnați închiriați pentru recoltarea lemnului. Traficul de muncă este mișcarea persoanelor în scopul muncii forțate și al prestării serviciilor. Traficul de forță de muncă se întâmplă cel mai adesea în domeniul muncii casnice, agriculturii, construcțiilor, fabricațiilor și divertismentului; iar muncitorii migranți și indigenii riscă în mod special să devină victime.
Munca forțată este o situație în care oamenii sunt forțați să muncească împotriva voinței lor sub amenințarea violenței sau a altei forme de pedeapsă. Unele dintre produsele care pot fi obținute prin muncă forțată sunt: îmbrăcăminte, cacao, cărămizi, cafea, bumbac și aur.
O formă de trafic de persoane în scopul muncii forțate este serviciul militar forțat, în care victima este păcălită să plătească bani unui sindicat traficant și să semneze un contract aparent pentru un loc de muncă bine plătit. De exemplu, rețele de traficanți recrutau persoane din Kenya și India pentru a fi trimise să lupte în războiul ruso-ucrainean în cadrul Forțelor Armate ale Rusiei.
Trafic de organe Traficul de organe este o formă de trafic de persoane. În unele cazuri, victima este obligată să renunțe la un organ. În altele, victima acceptă să vândă un organ în schimbul banilor sau bunurilor, dar nu este plătită sau este plătită mai puțin. Organul poate fi prelevat și fără consimțământul victimei, de obicei atunci când aceasta este tratată pentru o altă problemă sau boală medicală, fie reală, fie orchestrată. Lucrătorii migranți, persoanele fără adăpost și persoanele analfabete sunt deosebit de vulnerabile la această formă de exploatare. Traficul de organe are adesea ca scop obținerea de rinichi deoarece cererea pentru transplanturi este mare, procedura de prelevare este simplă și rapidă, iar o persoană poate supraviețui cu un singur rinichi. Traficul de organe este o formă de crimă organizată care implică mai mulți participanți, printre care recrutori, transportatori, personal medical, intermediari și cumpărători.
Consecințe miniatura|O femeie suferindă cu gura lipită cu bandă adezivă. Victimele traficului de persoane se confruntă cu amenințări de violență din mai multe surse, inclusiv clienți, proxeneți, proprietari de bordeluri, madame, traficanți și funcționari locali corupți din domeniul aplicării legii, precum și chiar din partea membrilor familiei care nu doresc să aibă nicio legătură cu acestea. Din cauza statutului lor juridic potențial complicat și a potențialelor bariere lingvistice, arestarea sau teama de arestare creează stres și alte traume emoționale pentru victimele traficului. Stigmatizarea, excluziunea socială și intoleranța îngreunează adesea integrarea fostelor victime în comunitatea gazdă sau reintegrarea în fosta lor comunitate. Prin urmare, unul dintre obiectivele centrale ale asistenței pentru protecție este promovarea reintegrării.
Consecințe psihologice miniatura|Indicator de preț pentru bordeluri pentru lucrătorii sexuali de diferite naționalități în Hong Kong. Agresorii expun victima la niveluri ridicate de stres psihologic indus de amenințări, frică și violență fizică și emoțională. În faza de inițiere, traficanții folosesc tehnici de persuasiune de tipul „piciorul în ușă” pentru a-și conduce victimele în diverse industrii ale traficului. Această manipulare creează un mediu în care victima devine complet dependentă de autoritatea traficantului. Traficanții profită de disfuncțiile familiale, lipsa de adăpost și antecedentele de abuz în copilărie pentru a manipula psihologic victimele în industria traficului.
O formă de constrângere psihologică deosebit de frecventă în cazurile de trafic sexual și prostituție forțată este sindromul Stockholm. Sindromul Stockholm este un răspuns psihologic în care victima se atașează de agresorul său. Traficanții profită de fetele tinere, atrăgându-le în afacere prin forță și constrângere, dar mai des prin promisiuni false de iubire, securitate și protecție.
Scopul unui traficant este de a transforma victima într-o persoană lipsită de autonomie. Astfel victime simt că nu mai au niciun fel de control asupra propriilor vieți. Traficanții pot ține victimele captive, le pot expune la alcool sau droguri, le pot izola sau priva de hrană și somn. Aceste condiții pot conduce la depresie, vinovăție și autoînvinovățire, furie, tulburări de somn, PTSD, amorțeală și stres extrem. Sub această presiune, victima poate ajunge într-o stare profundă de neputință învățată. Majoritatea victimelor se află în situații coercitive sau abuzive din care evadarea este atât dificilă, cât și periculoasă. Pentru victimele traficate în scopul prostituției forțate și al sclaviei sexuale, inițierea în acest comerț este aproape întotdeauna caracterizată de violență. Traficanții folosesc practici de abuz sexual, tortură, spălare a creierului, viol repetat și agresiune fizică până când victima se supune soartei sale de sclavă sexuală. Victimele se confruntă cu amenințări verbale, izolare socială și intimidare înainte de a-și accepta rolul de prostituate.
Victimele traficului de persoane pot suferi traume complexe ca urmare a expunerii repetate, pe perioade îndelungate, la forme de abuz din relații intime, inclusiv, dar fără a se limita la, abuz sexual, violență domestică, prostituție forțată sau viol în grup. Traumele complexe implică afecțiuni multiple, precum depresie, anxietate, ură de sine, disociere, abuz de substanțe, comportamente autodistructive, probleme medicale și somatice, disperare și revictimizare. Victimele traficului sexual sunt adesea „marcate” de către traficanți sau proxeneți prin tatuaje care pot reprezenta coduri de bare ori numele sau regulile exploatatorului. Chiar și după eliberare sau evadare, aceste tatuaje rămân o amintire traumatică a abuzurilor trecute și provoacă suferință emoțională, iar îndepărtarea sau acoperirea lor poate implica sume mari de bani pentru supraviețuitori. miniatura|Un orfan român, în vârstă de 13 ani, cu malnutriție severă, care prezintă comportamente autostimulante. Copiii sunt deosebit de vulnerabili la aceste consecințe ale traficului de persoane asupra dezvoltării și psihologiei, din cauza vârstei lor. Pentru a obține controlul complet asupra copilului, traficanții distrug adesea sănătatea fizică și mentală a acestora prin abuz fizic și emoțional persistent. Copiii care cresc în medii marcate de exploatare continuă pot dezvolta frecvent comportamente antisociale, comportamente suprasexualizate, tendințe de autovătămare, agresivitate, neîncredere în adulți, tulburări disociative, abuz de substanțe, traume complexe și tulburări de deficit de atenție. Sindromul Stockholm este des întâlnit în rândul fetelor traficate, afectând atât capacitatea lor de a încerca să fugă, cât și progresul în programele de recuperare psihologică.
Consecințe economice Costurile economice asociate traficului de persoane includ pierderi de productivitate, diminuarea resurselor umane, reducerea veniturilor impozabile și a remitențelor migranților, precum și redistribuirea ilegală a averii și creșterea cheltuielilor pentru aplicarea legii și pentru serviciile de sănătate publică. Grupurile criminale organizate investesc în diverse afaceri legitime pentru a ascunde și spăla profiturile obținute din traficul de persoane. Concurența loială poate fi afectată atunci când victimele exploatate sunt folosite ca forță de muncă ieftină; acest fenomen poate duce la scăderea salariilor lucrătorilor legali. Potrivit Organizației Națiunilor Unite, traficul de persoane poate fi integrat în activități economice legale, inclusiv în industria turismului, agricultură, operațiuni hoteliere și aeriene, precum și în afaceri de agrement și divertisment. Infracțiunile conexe asociate traficului de persoane includ frauda, extorcarea, spălarea de bani, luarea de mită, traficul de droguri și de arme, furtul de autovehicule, traficul de migranți, răpirea, falsificarea documentelor și jocurile de noroc.
Reglementări miniatura|Nivelul legislației pentru protecția victimelor traficului de persoane, în 2019: Traficul de persoane este „Recrutarea, transportul, transferul, adăpostirea sau primirea de persoane, inclusiv schimbul sau transferul de control asupra persoanelor în cauză, efectuate sub amenințare sau prin uz de forță sau prin alte forme de constrângere, prin răpire, prin fraudă, prin înșelăciune, prin abuz de putere sau profitând de starea de vulnerabilitate sau prin oferirea sau primirea de bani sau de alte foloase pentru a obține consimțământul unei persoane care deține controlul asupra alteia, în vederea exploatării.” (Directiva 2011/36/EU)