miniatura|stanga|Profil longitudinal Raul Cerna cod-VI.2 - conform Atlasului Cadastrului Apleor din Romania - 1992 Cerna este un râu din România, care izvorăște din Munții Godeanu. Bazinul râului Cerna este administrat de ABA BanatApele Române. Bazinul hidrografic al râului Cerna deține 42 de corpuri de apă cadastrate cu o lungime totală de . Cerna își desfășoară cea mai mare parte a cursului între grupele montane ale Munților Cernei-Gugu și Vâlcan-Mehedinți.

Densitatea râurilor în bazinul Cerna este de , o densitate mai mare față de media națională de .

Râul Cerna străbate 3 județe: Gorj, Caraș-Severin și Mehedinți, învecinându-se cu bazinele hidrografice de ordin 1: Timiș, Jiu și Nera. Izvorăște în această zonă și străbate întreg Parcul Național Domogled - Valea Cernei.

Fondul forestier ocupa (55,6% din suprafața bazinului hidrografic și 1,2% din totalul fondului forestier al țării), în anul 1992.

Pe râul Cerna, la intersecția cu râul Valea lui Iovan, se află construit barajul Valea lui Iovan-Cerna. Acumularea Cerna are un volum maxim de , cota de retenție NNR la 693 m.d.m., o suprafață de 292 ha și adună apa dintr-un bazin hidrografic ce însumează . Acumularea volumului de apă se realizează prin captarea naturală a râului Cerna și a râului Iovan, dar și prin lucrările complexe de captare a principalelor pâraie din zonă (Craiova, Olanul, Stîrminos, Balmez (pe partea de vest) printr-o aducțiune secundară lungă de aproximativ . Captările Alunul și Motru (pe partea de est) se realizează prin intermediul aducțiunii principale Cerna-Motru, în lungime de , ce străbate traseul pe sub pământ până la turbinele CHE Motru. Prin aceste captări secundare, aportul de debit este crescut cu 4,2 m³/s față de debitul natural al Cernei, de doar .

Rolul principal al barajului este acela de a crește debitul și productivitatea energetică în sistemul energetic Cerna-Motru-Tismana. Apa din lac este transportată prin intermediul aducțiunii principale, la un debit instalat de , pentru a realiza în CHE Motru, prin intermediul a două turbine Francis cu o putere instalată de și o cădere de , o producție energetică anuală medie de . Debitul mediu multianual râul Cerna amonte baraj Valea lui Iovan 5,8 mc/s Baraj Valea lui Iovan 10,0 mc/s Herculane 12,1 mc/s Pecinisca 14,1 mc/s Toplet 21,4 mc/s miniatura|600x600px|stanga|Secțiune longitudinală a râului Cerna cod: VI.2 Al doilea obstacol major ce stăvilește apele râului Cerna este barajul Herculane, la 7 km amonte de Băile Herculane cu un volum de , cota de retenție NNR 235 m.d.m. și o suprafață de .

Barajul este construit din beton în formă de arc (ca la Vidraru) iar volumul acumulării este asigurat prin debitul de pe diferența de bazin Cerna - Valea lui Iovan și cel deviat din acumularea Cornereva. 

Barajului Cornereva se află pe principalul afluent al Cernei, Belareca (cod:VI.2.12) (cu un debit la vărsare de ) la aproximativ 5 km în amonte de com. Cornereva. Barajul ar trebui construit din umpluturi zonale, deoarece substratul permite astfel de construcție, ar trebui să ajungp la 60m înălțime, lungimea la creastă de , iar cota coronamentului la 503 m.d.m. Aducțiunea principală, de transport al apelor, către CHE Herculane 3 și apoi în Barajul Herculane ar trebui realizată printr-o conductă cu diametrul de la un debit instalat de și va aduce un aport suplimentar de 57 GWh/an direct în centrală dar va crește și producția cu 12 Gwh/an din CHE Herculane 1+2 prin mărirea volumului apei din lac.

La final de drum, Cerna se varsă la Orșova în Dunăre printr-un golf de mari dimensiuni, urmare a pătrunderii Dunării în gura de vărsare a râului Cerna odată cu finalizarea barajului Porțile de Fier I ce a dus la creșterea nivelului apei. NNR Porțile de Fier I este de 69,5 m.d.m. dar datorită fluctuațiilor foarte mari, cauzate de sezonalitate, nivelul poate să scadă destul de mult în perioadele secetoase.

Note

Imagini

Categorie:Afluenți ai Dunării Categorie:Bazinul Nera-Cerna Categorie:Râuri din județul Caraș-Severin Categorie:Râuri din județul Mehedinți