Permeabilitate magnetică

În electromagnetism, permeabilitatea este gradul de magnetizare a unui material care reacționează linear, când este străbătut de un câmp magnetic. Permeabilitatea magnetică este de obicei reprezentată de litera greacă, μ. Termenul a fost folosit pentru prima dată în septembrie, 1885 de către Oliver Heaviside. În Sistemul Internațional, permeabilitatea este măsurată în henry pe metru (H m-1), sau în Newton supra amper pătrat(N A-2). Valoarea constantă μ0 este cunoscută sub numele de constanta magnetică sau permeabilitatea vidului, și are valoarea μ0 = 4π×10−7 N·A−2.

Valori ale câtorva materiale

Mediul Susceptibilitate (χm) Permeabilitate (μ) Câmp magnetic Frecvența max.Mu-metal 20,000"Relative Permeability", Hyperphysics 25,000 × 10-6 H/m at 0.002 TPermalloy 8000 10,000 × 10-6 H/m at 0.002 TOțel electrotehnic 4000 5000 × 10-6 H/m at 0.002 Tferită 20-800 × 10-6 H/m 100kHz ~ 1 MHzferrite (manganese zinc) >800 × 10-6 H/m 100kHz ~ 1 MHzOțel 700 875 × 10-6 H/m at 0.002 TNichel 100 125 × 10-6 H/m at 0.002 TPlatină2.65 × 10−4 1.2569701 x10-6 H/mAluminiu2.22 × 10−5 1.2566650 × 10-6 H/mHidrogen8 × 10−9or 2.2 × 10−9 1.2566371 × 10-6 H/mVid0 1.2566371 × 10-6 H/m (μ0)Safir−2.1 × 10−7 1.2566368 × 10-6 H/mCupru−6.4 × 10−6or −9.2 × 10−6 1.2566290 × 10-6 H/mApa−8.0 × 10−6 1.2566270 × 10-6 H/m

Note

Legături externe Electromagnetism - a chapter from an online textbook Relative Permeability Magnetic Properties of Materials