Protestele de la Chișinău din 2009

Protestele de la Chișinău, începute pe 6 aprilie 2009 și supranumite Revolta de la Chișinău, reprezintă o serie de manifestații de contestare a alegerilor parlamentare din Republica Moldova desfășurate pe 5 aprilie.

Cauze Ceea ce a determinat protestele a fost anunțarea rezultatelor preliminare din 5 aprilie care au atribuit aproape 50 % din voturi Partidului Comuniștilor din Republica Moldova.Paul Ciocoiu, Vlad Odobescu - Tinerii zgâlțâie comunismul la Chișinău, Evenimentul Zilei, 8 aprilie 2009, accesat 8 aprilie 2009

Totuși, raportul Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE) cu privire la alegerile din 5 aprilie a adus calificări pozitive procesului de votare, menționând calmul relativ din ziua scrutinului, deși au fost raportate câteva incidente. Cu toate acestea, baroneasa Emma Nicholson, parlamentar european și observator acreditat la alegerile din Republica Moldova a criticat raportul OSCE cu privire la desfășurare scrutinului într-un interviu acordat postului de radio britanic BBC, declarând că ea și alți observatori au avut impresia că sistemul a putut fi manipulat, fără însă a avea dovezi:

Pe de altă parte, Coaliția 2009 pentru alegeri libere și corecte, o asociație de organizații neguvernamentale locale care a participat la observarea alegerilor, a calificat scrutinul din 5 aprilie ca fiind incorect și parțial liber.

Deși populația Republicii Moldova este în scădere, numărul alegătorilor a fost majorat cu aproximativ 200 de mii, fapt ce a generat suspiciuni privind existența unor așa-numite "suflete-moarte". Totodată, a stârnit nedumerire refuzul guvernării de a deschide mai multe secții de votare în statele europene cu un număr mare de muncitori moldoveni.

O altă cauză este protestul împotriva nivelului de viață scăzut. Cu venitul lunar mediu sub 250 USD și rata șomajului ridicată, Republica Moldova era considerată cea mai săracă țară din Europa. PCRM, la putere din 2001, nu a reușit să redreseze economia, iar perspectiva perpetuării situației timp de încă cel puțin patru ani era considerată inacceptabilă.

Desfășurarea evenimentelor thumb|right|200px|Harta zonei centrale a Chișinăului cu amplasarea clădirilor Parlamentului, Președinției și Guvernului

6 aprilie: Proteste spontane, pașnice thumb|left|250px|Protestatari în Chișinău. După publicarea primelor rezultate oficiale de către Comisia Electorală Centrală, conform cărora Partidul Comuniștilor din Republica Moldova a obținut pentru a treia oară consecutiv majoritatea în Parlament, reprezentanți ai societății civile—Asociația Obștească „Hyde Park” și Think Moldova— au declarat ziua de 6 aprilie drept „Ziuă Națională de Doliu” și au chemat pe cei interesați să se adune pentru a aprinde lumânări în acest sens. Vestea despre demonstrație s-a răspândit rapid prin mesaje text și pe Internet, prin intermediul serviciilor de mesageriei instantanee și a rețelelor sociale, adunând circa 15 mii de participanți. În cele din urmă la manifestație s-au alăturat și liderii principalelor formațiuni de opoziție, care s-au solidarizat cu protestatarii, iar liderul PLDM, Vlad Filat, i-a chemat în mod public să se adune pe 7 aprilie pentru a continua demonstrațiile. În același context, Vlad Filat, a declarat că nu recunoaște rezultatul alegerilor din 5 aprilie, anunțând organizarea unor ample acțiuni de protest de comun acord cu Partidul Liberal și Alianța „Moldova Noastră”; Serafim Urechean, liderul Alianței „Moldova Noastră”, a reiterat coordonarea pozițiilor partidelor de opoziție. Tinerii au scandat sloganuri ca „Alegeri repetate”, „Jos dictatura” sau „Nu fraudării alegerilor”, iar protestele s-au desfășurat fără incidente. Natalia Morar, o jurnalistă dizidentă de origine moldoveană, expulzată din Federația Rusă, și totodată una dintre organizatoarele manifestației, a subliniat caracterul apolitic al manifestației. Grupările pro-democrație au calificat protestele ca o reacție spontană la rezultatele alegerilor, reacție care a crescut rapid în intensitate prin intermediul Internetului și a telefoanelor mobile, în timp ce reprezentanții principalelor partidelor de opoziție nu și-au asumat un rol major în desfășurarea protestelor.

7 aprilie: Violențe în centrul Chișinăului

Pe 7 aprilie 2009 peste 30 de mii de persoane, susținători ai opoziției au ieșit pe străzile Chișinăului, ca să conteste victoria comuniștilor la alegeri, scandând „Vrem alegeri repetate” și „Jos comuniștii”. Liderii PLDM, PL și AMN susțineau că alegerile au fost fraudate, cerând organizarea unui nou scrutin. Unii manifestanți au pătruns în clădirea Parlamentului și în cea a Președinției și le-au incendiat. În Președinție, datorită pasivității suspecte a forțelor de ordine, manifestanții au pătruns forțând ușa și stricând geamurile cabinetelor de unde au sustras documente importante de stat (care au fost mai târziu arse), mobilier și computerele Aparatului Președintelui.Clădirea Parlamentului din Chișinău a fost incendiata Mai mult nici Presedintia nu este pazita, politistii si jandarmii aflandu-se la mare distanta de cele doua cladiri. Ziarul Financiar, 7 aprilie 2009 În Parlament, manifestanții au ocupat câteva birouri, iar în celelalte se baricadaseră polițiștii. Persoanele care au pătruns în clădirea Parlamentului au aruncat în stradă o parte din mobilier și i-au dat foc. Etapa care poate fi definită drept "asediul Președinției și a Parlamentului" a durat aproximativ două ore. Numărul "asediatorilor" era de circa o sută de persoane.Poliția din capitală a intervenit, utilizând tunuri de apă și gaze lacrimogene. În replică, protestatarii au răspuns acțiunii poliției printr-un „bombardament” cu pietre și chiar cu cocktailuri Molotov. În timpul demonstrațiilor, unii dintre manifestanți au agitat steaguri românești, precum au și arborat drapelului României și al Uniunii Europene pe clădirile Parlamentului și Președinției.Revoltă în Republica Moldova: Manifestanții au ocupat clădirea Parlamentului, realitatea.net, accesat 7 aprilie 2009

Președintele Parlamentului, Marian Lupu, a acuzat o tentativă de lovitură de stat, sugerând că ar fi orchestrată de anumite organizații din România. Liderii partidelor de opoziție s-au delimitat de violențe, cerând autorităților de stat să nu implice deloc opoziția în aceste violențe, motivând că aceștia nu sunt responsabili de acțiunile care au avut loc pe 7 aprilie. Opoziția a început negocieri cu guvernul, în urma cărora însă, nu s-a ajuns la niciun acord, iar președintele Voronin a continuat să acuze organizatorii de tentativă de lovitură de stat, susținând că are dovezi ferme că în mulțime s-ar afla și grupări fasciste de origine română.

În timpul zilei, toate unitățile administrative au fost deconectate de la internet, astfel încât lucrătorii din ministere să fie „protejați de știrile despre proteste”. Autoritățile se temeau că oamenii din ministere ar fi putut ieși masiv în stradă sau ar fi putut coopera cu protestatarii pentru deschiderea instituțiilor de stat, potrivit Ziarul de Gardă. Totodată, nicio pagină a presei on-line din Republica Moldova nu a putut fi accesată, iar rețeaua de telefonie mobilă a fost blocată în centrul Chișinăului. Televiziunea publică Moldova 1 în acest timp difuza desene animate și alte emisiuni de divertisment. Aproximativ 18 jurnaliști români, reprezentanți ai agențiilor Associated Press, EPA, France Press, Intact Images, NewsIn, Mediafax, Reuters, ziarele Evenimentul Zilei, Jurnalul Național, Ziua și televiziunea Realitatea TV, au fost opriți la frontiera Republicii Moldova și li s-a refuzat intrarea în țară. La fel s-a procedat și cu grupul de jurnaliști georgieni de la Imedia și Rustavi-2.

Calmarea protestelor și reacția autorităților În cursul nopții de 7 spre 8 aprilie, poliția a făcut uz de arme cu gloanțe oarbe și a arestat 193 de studenți, printre care și jurnalista Natalia Morar, sub acuzația de instigare la violențe.

thumb|left|200px|Arborarea drapelului UE pe clădirea Parlamentului la 7 aprilie 2009: protestatarii sunt însoțiți de polițiști în uniforme Imediat după calmarea protestelor—în zilele imediat următoare violențelor protestele s-au desfășurat pașnic în Piața Marii Adunări Naționale—jurnaliștii moldoveni au descoperit mai multe indicii suspecte în privința protestelor violente de la Chișinău: imagini video în care se vede clar cum persoanele care au arborat drapelul României și al UE pe clădirea Președinției au fost ajutate de polițiști în uniforme, retragerea prematură a forțelor de poliție din fața protestatarilor și pasivitatea pompierilor în stingerea incendiului de la Parlament. Pe 8 aprilie, liderii opoziției s-au desolidarizat de actele de vandalism și distrugere din Chișinău, considerând că provocările au fost implementate și organizate de comuniști pentru a deturna atenția de la fraudarea scrutinului electoral. S-a afirmat că forțele de ordine au permis acțiunile provocatorilor. Opoziția se desolidarizează de actele de vandalism de la Chișinău, ziare.com, accesat 8 aprilie 2009 În legătură cu aceasta, opoziția de la Chișinău a remis câteva declarații de presă în cursul zilei de 9 aprilie în care a reiterat acuzele potrivit cărora puterea comunistă s-a făcut vinovată de provocarea tulburărilor sociale din Moldova. Reprezentanții PLDM au afirmat, în același timp, că printre provocatori s-au aflat și membri ai „Noii generații” a PPCD.PLDM: Printre provocatori sunt membri ai „Noii generații” a PPCD jurnaltv.md, accesat 8 aprilie 2009 Totodată, au apărut relatări despre agresarea mai multor jurnaliști de la Jurnal de Chișinău și Ziarul de Gardă, precum și sechestrarea unor cetățeni de către persoane în civil în prezența camerelor de filmat.

La 8 aprilie s-a constituit un Consiliu al Salvării Naționale similar FSN-ului românesc și condus de scriitorul Nicolae Dabija. Din CSN fac parte reprezentanți ai studenților moldoveni, membri ai societății civile și niciun politician.La Chișinău a fost organizat un Comitet al Salvării Naționale, similar cu FSN-ul, realitatea.net, accesat 13 aprilie 2009 În urma protestelor s-au înregistrat 3 victime (Valeriu Boboc, Eugen Țapu si Ion Țâbuleac) iar numeroase persoane au fost maltratate în arestul poliției.Dovada crimelor miliției lui Voronin În timpul reținerii, al transportării către comisariatele de poliție și ulterior în interiorul acestora, ofițerii de poliție au bătut și au abuzat demonstranții, iar în unele cazuri au agresat jurnaliști și au confiscat înregistrările video realizate de aceștia. La comisariatele de poliție, persoanele reținute au fost deținute în condiții inumane, fără hrană și apă, fără acces la canalizare, îngrijire medicală sau asistență juridică efectivă, uneori timp de câteva zile, fiind totodată supuse unor tratamente degradante și umilitoare. Pe parcursul mai multor zile poliția a reținut cel puțin 674 de persoane, inclusiv copii de 13 ani.

Alte orașe Proteste de solidaritate față de manifestanții din Chișinău au avut loc în Cimișlia,Protest la Cimișlia 7 aprilie 2009 youtube.com, accesat 8 aprilie 2009Bălți, Ungheni ș.a., în schimb în unele orașe (mai ales în regiunea autonomă Găgăuzia) au fost condamnate acțiunile protestatarilor din 7 aprilie.

În România au avut loc proteste în semn de solidaritate cu manifestanții din Republica Moldova în orașele București, Iași, Timișoara, Cluj Napoca, Brașov, Constanța, Suceava, Galați, Hunedoara, Valea Jiului și nu numai.Sute de studenți din țară au protestat miercuri, în semn de solidaritate cu manifestanții de la Chișinău, Miercuri, 08 aprilie 2009 16:42]