Ispas (în și în ) este un sat reședință de comună în raionul Vijnița din regiunea Cernăuți (Ucraina). Are 4,000 locuitori, preponderent ucraineni (huțuli).
Satul este situat la o altitudine de 325 metri, în partea de nord-vest a raionului Vijnița. De această comună depinde administrativ satul Maidan-Ispas. Istorie
Localitatea Ispas a făcut parte încă de la înființare din regiunea istorică Bucovina a Principatului Moldovei.
După cum afirmă cronicarul moldovean Ion Neculce (1672-1745) în lucrarea sa O samă de cuvinte: Când au aședzat pace Ștefan-vodă cel Bun cu leșii, fiind Ion Tăutul logofăt mare, l-au trimis sol la leși. Și au dăruit craiul leșescu Tăutului aceste sate la margine: Câmpul Lungu rusescu, Putila, Răstoaceli, Vijnița, Ispasul, Milie, Vilavce, Carapciul, Zamostie, Vascăuții, Voloca. Toate acestea le-au dăruit craiul leșescu Tăutului logofătului. Și au pus hotar apa Cirimușul, întru o duminică dimineața. Ion Neculce - O samă de cuvinte (Ed. Junimea, Iași, 1972), p. 10
După anexarea Bucovinei de către Imperiul Habsburgic în anul 1775, localitatea Ispas a făcut parte din Ducatul Bucovinei, guvernat de către austrieci, făcând parte din districtul Vijnița (în ).
După Unirea Bucovinei cu România la 28 noiembrie 1918, satul Ispas a făcut parte din componența României, în Plasa Răstoacelor a județului Storojineț. Pe atunci, majoritatea populației era formată din ucraineni, existând și o comunitate importantă de români. În perioada interbelică a funcționat aici Casa ucraineană de lectură și Cabinetul de lectură "Vasile Prodan" Județul Storojineț.
Ca urmare a Pactului Ribbentrop-Molotov (1939), Bucovina de Nord a fost anexată de către URSS la 28 iunie 1940, reintrând în componența României în perioada 1941-1944. Apoi, Bucovina de Nord a fost reocupată de către URSS în anul 1944 și integrată în componența RSS Ucrainene.
Începând din anul 1991, satul Ispas face parte din raionul Vijnița al regiunii Cernăuți din cadrul Ucrainei independente. Conform recensământului din 1989, numărul locuitorilor care s-au declarat români plus moldoveni era de 23 (17+6), adică 0,53% din populația localității . În prezent, satul are 4.440 locuitori, preponderent ucraineni.
Demografie
Conform recensământului din 2001, majoritatea populației localității Ispas era vorbitoare de ucraineană (%), existând în minoritate și vorbitori de alte limbi.
1989: 4.381 (recensământ) 2007: 4.440 (estimare)
Recensământul din 1930
Conform recensământului efectuat în 1930Populația statornică în 1930, p. 430, Institutul Central de Statistică, populația comunei Ispas se ridica la 5.168 locuitori. Majoritatea locuitorilor erau ruteni (91,13%), cu o minoritate de evrei (2,76%), una de români (1,39%) și una de polonezi (4,02%). Alte persoane s-au declarat: germani (6 persoane) și ruși (26 de persoane). Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor erau ortodocși (89,74%), dar existau și romano-catolici (3,92%), mozaici (2,76%) și greco-catolici (3,03%). Alte persoane au declarat: armeano-catolici (11 persoane), baptiști (12 persoane) și unitarieni (4 persoane).
Note
Legături externe Datele generale ale recensământului din 2001 Date detaliate privitoare la numărul românilor Românii din Cernăuți
Ispas, Ispas, Vijnița, Cernăuți Ispas, Ispas, Vijnița, Cernăuți Ispas, Ispas, Vijnița, Cernăuți