Chisălău (în și în ) este un sat reședință de comună în raionul Cozmeni din regiunea Cernăuți (Ucraina). Are locuitori, preponderent ucraineni (ruteni).
Satul este situat la o altitudine de 244 metri, pe malul pârâului Sovița, în partea de nord a raionului Cozmeni.
Istorie
Localitatea Chisălău a făcut parte încă de la înființare din regiunea istorică Bucovina a Principatului Moldovei. Prima atestare documentară a localității datează din 4 martie 1652. În a doua jumătate a secolului al XVII-lea, moșia satului s-a aflat în proprietatea familiei lui Ion Neculce, cronicarul moldovean. Vistierul Neculce, tatăl cronicarului, s-a căsătorit în anul 1670 cu Catrina, fiica boierului Iordache Cantacuzino, unul dintre cei mai bogați boieri din Moldova secolului al XVII-lea. Ca zestre de nuntă, Catrina a primit 21 moșii, printre care și câteva sate din nordul Moldovei (Boian, Cernăuca, Valeva, Chisălău, Pohorlăuți, Prelipcea, Bocicăuți, Grozinți, Vasileuți, a patra parte din satul Lehăcenii Teutului).Boianul lui Neculce În anul 1702, vel aga Ion Neculce împarte moștenirea de la mama sa cu surorile sale, moșia Chisălău trecând astfel la una dintre surorile lui Neculce.Județul Cernăuți
În ianuarie 1775, ca urmare a atitudinii de neutralitate pe care a avut-o în timpul conflictului militar dintre Turcia și Rusia (1768-1774), Imperiul Habsburgic (Austria de astăzi) a primit o parte din teritoriul Moldovei, teritoriu cunoscut sub denumirea de Bucovina. După anexarea Bucovinei de către Imperiul Habsburgic în anul 1775, localitatea Chisălău a făcut parte din Ducatul Bucovinei, guvernat de către austrieci, făcând parte din districtul Zastavna (în ). Din 1897, funcționa la Chisălău o școală cu 4 clase.
După Unirea Bucovinei cu România la 28 noiembrie 1918, satul Chisălău a făcut parte din componența României, în Plasa Șipenițului a județului Cernăuți. Pe atunci, majoritatea populației era formată din ucraineni, existând și o comunitate de români.
Ca urmare a Pactului Ribbentrop-Molotov (1939), Bucovina de Nord a fost anexată de către URSS la 28 iunie 1940, reintrând în componența României în perioada 1941-1944. Apoi, Bucovina de Nord a fost reocupată de către URSS în anul 1944 și integrată în componența RSS Ucrainene.
Începând din anul 1991, satul Chisălău face parte din raionul Cozmeni al regiunii Cernăuți din cadrul Ucrainei independente. Conform recensământului din 1989, numărul locuitorilor care s-au declarat români plus moldoveni era de 14 (1+13), reprezentând 0,47% din populația comunei . În prezent, satul are 2.873 locuitori, preponderent ucraineni.
Demografie
Conform recensământului din 2001, majoritatea populației comunei Chisălău era vorbitoare de ucraineană (%), existând în minoritate și vorbitori de alte limbi.
1989: 3.002 (recensământ) 2007: 2.873 (estimare)
Recensământul din 1930
Conform recensământului efectuat în 1930Populația statornică în 1930, p. 430, Institutul Central de Statistică, populația comunei Chisălău se ridica la 2.680 locuitori. Majoritatea locuitorilor erau ruteni (94,29%), cu o minoritate de evrei (4,21%). Alte persoane s-au declarat: români (23 de persoane) și polonezi (14 persoane). Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor erau ortodocși (94,32%), dar existau și mozaici (4,21%). Alte persoane au declarat: baptiști (20 de persoane), greco-catolici (5 persoane) și romano-catolici (14 persoane).
Personalități Sever Zotta (1874-1943) - genealogist și istoric român, membru corespondent (1919) al Academiei Române, născut la Chisălău Lothar Bickel (1902-1951), medic și filosof român de origine evreiască
Obiective turistice Biserica de lemn cu hramul „Sf. Nicolae” - construită în anul 1848Biserica de lemn din Chisălău
Note
Legături externe Datele generale ale recensământului din 2001 Date detaliate privitoare la numărul românilor Românii din Cernăuți
Chisălău Chisălău, Cozmeni Chisălău, Cozmeni, Cernăuți Categorie:Raionul Cozmeni