+Geografia Republicii Moldova330pxImagine din satelit a republicii.SuprafațăTotal33.843 km²Pământ33.371 km²Apă472km²Latitudine47°0' NLongitudine29°0' EGranițeRomânia608 kmUcraina1.222 kmAltitudineMaximă430 m (dealul Bălănești)Medie147 m Minimă2 m (satul Palanca, raionul Ștefan-Vodă)
Republica Moldova este situată în partea sud-centrală a Europei, la vest fiind mărginită de râul Prut, care formează hotarul cu România, iar la nord, sud și est se învecinează cu Ucraina. Majoritatea teritoriului este constituită de podișul deluros dintre Prut și Nistru. Dunărea formează pentru 569 m hotarul de sud al țării.
Generalități Poziționare
Europa centrală Sud-Estică;
Coordonate geografice: 45°27’ - 45°27’ Nord (350 km), 26°39’ - 30°05’ Est (150 km);
Litoralul : Republica Moldova dispune de un acces de 569 m la Dunăre, care în acest loc este navigabilă pentru navele maritime. Teoretic, Republica Moldova ar putea așadar dispune de o flotă maritimă, cu condiția ca navele să fie mici și să nu fie multe.
Puncte extreme Nord : Naslavcea - 48°20’ lat. N Sud : Giurgiulești, pe Dunăre - 45°28’ lat. N Vest : Criva, pe Prut - 26°30’ long. E Est : Palanca, pe Nistru - 30°06' long. E Cel mai înalt punct : Dealul Bălănești - 430 m Cel mai jos punct : lunca Nistrului - 2 m. Suprafața totală 33.845 mii km2 Utilizarea terenurilor: teren arabil: 53% culturi cerealiere: 14% pășuni: 13% păduri si teren forestier: 9% altele: 11% Terenuri irigate: 3.110 km² (est. 1993) Riscuri naturale: structurile geologice, bunăoară loessul, și climatul provoacă alunecări de teren
Relief
În Republica Moldova se evidențiază următoarele forme de relief: câmpii, podișuri, coline, văi, canioane. Cu excepția acestora din urmă, caracterul general al reliefului este puțin contrastat, cu forme rotunjite de o eroziune relativ uniformă, datorata atât slabei pluviometrii, cât și geologiei, în care domină sedimentele recente orizontale .
Resursele naturale sunt : lignitul, fosforitele, ghipsul, terenul arabil.
Climă
Clima Republicii Moldova este temperat continentală. Verile sunt lungi și călduroase cu temperaturi medii de peste 20 °C, iernile sunt sărace în precipitații iar în ianuarie temperatura medie este în jur de -4 °C. Cantitatea de precipitații căzute variază drastic, perioadele de secetă sunt dese, dar mediile multianuale de precipitații se încadrează între 400 mm în sud și 600 mm în nord. Majoritatea precipitațiilor cad în lunile martie și octombrie atunci au loc și majoritatea inundațiilor și viiturilor. Minima absolută : -36 °C, maxima absolută : 41 °C.
Iarna începe odată cu intrarea maselor de aer rece în țară : în nordul republicii temperatura medie în ianuarie este de -5°c , iar în sud de -3 °C. Stratul de zăpadă este foarte subțire și se păstrează deobicei numai două luni și jumătate în nord și o lună în sud.
Verile sunt forte călduroase și uscate. În luna iulie temperatura medie în nord este de 20 °C , iar în sud de 22 °C. Deseori, mase de aer tropical aduc temperaturi de 30 - 38 °C. Precipitațiile sunt rare, majoritatea acestora cad în timpul furtunelor însoțite de grindină și descărcări electrice. Secetele sunt foarte frecvente.
Prima parte a toamnei se aseamănă cu vara, în a doua parte a toamnei temperaturile încep să scadă iar ploile devin mai dese.
Hidrografie
Teritoriul țării este traversat de peste 3200 râuri, râulețe și pâraie permanente, 90% din care au o lungime mai mica de 10 km și numai 9 de peste 100 km. Cele mai mari râuri și principalele surse de apă - Nistru are o lungime de 1345 km, Prutul cu o lungime de 967, izvorăsc din munții Carpați din Ucraina și pentru Moldova sunt râuri de frontieră. În granițele sale actuale, Republica Moldova are 569 m din malul stâng al Dunării la confluența sa cu Prutul. Cel mai important curs de apă intern este Răutul ce are o lungime de 286 km și un bazin hidrografic de 7.760 km². Pluviometria slabă și neregulată determină perioade de etiaj sau chiar de desecare totală a majorității cursurilor de apă cu debit mic.
Vegetație
Flora cuprinde 2300 specii de plante sălbatice : din acestea circa 13% sunt specii rare. Printre arbori, stejarul, fagul, jugastrul și teiul domină. Republica Moldova este situată între două zone de vegetație : pădurea și stepa, care în trecut au fost acoperite de plante ierboase și vegetație forestieră. Cea mai mare parte din teritoriul Republicii Moldova este acum modificat de activitatea umană. Stepa a fost arată, scăzând semnificativ suprafața de pășune, cea mai mare parte a pădurilor a fost tăiată în secolul XIX, iar mlaștinele au fost drenate.
Suprafața de pădure-verde aflată în rezervații naturale și a zonelor protejate este de 428,5 mii de hectare (2005). Pădurile ocupă o suprafață de 12,5% la sută. Vârsta medie a pădurilor este de 40 de ani. Pădurile seculare care s-au mai păstrat ocupă suprafețe mici—6000 ha (2% din suprafața pădurilor). Predomină pădurile foioase specifice Europei Centrale. Componența lor floristică este destul de diversă și numără peste 100 de specii de arbori și arbuști.
Faună
Fauna cuprinde 68 specii de mamifere (bunăoară vulpea, căprioara, cerbul și mistrețul), 270 specii de păsări și zeci de mii de specii de nevertebrate. Varietatea condițiilor de mediu din trecut și abundența de alimente a contribuit la formarea unei faune sălbatice felurite în Moldova. Cu toate acestea, datorită creșterii utilizării terenului pentru agricultură și datorită extinderii orașelor, fauna este în prezent mult mai saracă. Peste 45 de specii de mamifere (urși, bouri, zimbri, elani, tarpani, biberi etc.) și numeroase specii de păsări au dispărut în secolele trecute. În pofida acestui fapt, fauna din prezent are mai mult de 400 de specii de vertebrate. Preponderent specii care apar de asemenea și în România și Ucraina, și în Balcanii de Est.
În păduri trăiesc : cerbi, jderi, veverițe, șoareci de pădure, pajure, vulturi pleșuvi, ciufi de pădure, huhureze, ulii, ciocănitori pestrițe, pițigoi, cinteze, codobaturi, gaițe, coțofene, cuci, dumbrăvenci, porumbei și sitari.
Stepa are o faună alcătuită mai ales din rozătoare, dintre care cel mai reprezentativ este popândăul. Mai apar: hârciogul, șoarecii de câmp și cățeii-pământului. Animalele mai mari sunt: lupul, vulpea, viezurele, dihorul de stepă, dihorul pătat. Dintre păsări se întâlnesc: ciocârlia de câmp, ciocârlia mare, prepelița, graurul, dumbrăveanca, cioara, stăncuța ș.a.m.d. Dintre reptile apar: năpârcile, șerpii de casă, șopârlele agile, gușterii, broaștele țestoase. Este de remarcat prezența unor insecte caracteristice, cum sunt rădașca sau călugărița.
Substanțe minerale utile Deși s-au descoperit mici filoane de minereuri de metale, substanțele minerale metalifere nu pot fi exploatate din pricina nerentabilității, ceea ce salvează zonele respective de poluarea cu metale grele precum mercurul, și de distrugerile peisagere consecutive, lăsând astfel neatins potențialul economic agricol și turistic. În raionul Soroca, lângă Vărăncău, s-a descoperit minereuri de fier constituite din piroxen, magnetit și cuarț. Conținutul mediu de magmatit este de doar 30-35%.Bilinkis, G. et al. Substanțe minerale utile. Enciclopedia Sovietică Moldovenească. pp. 20-23.
Calitatea apei și apele uzate Calitatea apei reprezintă una dintre problemele de mediu importante ale Republicii Moldova, în special în legătură cu apele uzate municipale, sanitația rurală și poluarea cursurilor mici de apă. Potrivit unei evaluări EU4Green Recovery East din 2025, numai aproximativ 10% dintre localitățile din Republica Moldova beneficiau de servicii centralizate de canalizare. Diferențele dintre mediul urban și cel rural erau considerabile: rata de conectare era estimată la aproximativ 55% în localitățile urbane și la aproximativ 3% în comunitățile rurale. Aceeași evaluare a identificat 272 de stații de epurare a apelor uzate documentate în țară, dintre care doar 31, aproximativ 11%, respectau standardele normative de epurare pentru indicatori de bază ai evacuărilor, precum cererea biochimică de oxigen, cererea chimică de oxigen și materiile în suspensie.
Colectarea și epurarea insuficientă a apelor uzate contribuie la poluarea apelor de suprafață și a apelor subterane. Evaluarea EU4Green a constatat că numeroase stații de epurare se bazează pe iazuri biologice cu eficiență limitată, iar rețelele de canalizare învechite sunt afectate de infiltrații și degradare structurală. Raportul a menționat, de asemenea, că preepurarea apelor uzate industriale rămâne neuniformă la nivel național. Gestionarea nămolului a fost identificată ca o problemă suplimentară, întrucât acesta este adesea depozitat pe terenuri fără tratare prealabilă, generând riscuri pentru mediu.
Monitorizarea apelor de suprafață a indicat contaminarea cu mai multe categorii de poluanți. Un studiu EU4Environment din 2023 privind bazinul râului Prut a analizat elemente biologice și fizico-chimice de calitate, inclusiv pH-ul, conductivitatea, oxigenul dizolvat, turbiditatea, cererea biochimică de oxigen, cererea chimică de oxigen, nutrienții și alți parametri chimici. Studiul a înregistrat valori ridicate ale unor parametri la anumite stații de monitorizare, inclusiv azot amoniacal, nitriți, nitrați, ortofosfați, fosfor total, sulfați, cloruri, sodiu, potasiu și surfactanți anionici. Nivelurile scăzute ale apei în mai multe râuri investigate au fost, de asemenea, asociate cu o creștere a concentrației parametrilor chimici și cu deteriorarea rezultatelor biologice.
Monitorizarea oficială a apelor de suprafață din Republica Moldova este realizată de Agenția de Mediu, prin Laboratorul pentru Calitatea Apei, care urmărește calitatea apelor de suprafață din districtele bazinelor hidrografice Nistru și Dunărea–Prut–Marea Neagră. În 2026, compania ZIUZEA SRL a anunțat dezvoltarea unei hărți interactive a calității apelor de suprafață din Republica Moldova, bazată pe date guvernamentale și date cu sursă deschisă. Pagina publică a hărții include puncte de monitorizare și distinge între punctele bazate pe date guvernamentale și instalațiile de insule plutitoare vegetale.
Problema calității apei este strâns legată de alimentarea cu apă și sanitația în mediul rural. Documente ale Băncii Mondiale arată că Republica Moldova se confruntă cu decalaje mari între mediul urban și cel rural în accesul la servicii de alimentare cu apă și sanitație, iar aproape un milion de locuitori depind pentru apa potabilă de fântâni de mică adâncime, adesea poluate și vulnerabile la secetă. Același document a raportat că aproximativ 80% dintre fântâni nu respectau normele privind apa potabilă, inclusiv din cauza nitraților și a bacteriei E. coli, iar sistemele de canalizare deserveau 3,6% din populația rurală, comparativ cu 76,3% din populația urbană.
Modernizarea rețelelor de canalizare, reabilitarea stațiilor de epurare a apelor uzate, îmbunătățirea gestionării nămolului, controlul scurgerilor agricole, extinderea monitorizării apelor de suprafață și subterane și accesul public la date de mediu sunt considerate măsuri importante pentru reducerea poluării apei și pentru îmbunătățirea sănătății publice.
Tratate internaționale la care RM este parte Membră: Air Pollution, Biodiversity, Climate Change, Desertification, Hazardous Wastes, Ozone Layer Protection. Semnatară, dar n-a neratificat: Air Pollution-Persistent Organic Pollutants.
Note
Bibliografie Dicționarul geografic al Basarabiei, Zamfir C. Arbore, Iurie Colesnic, 2002 Билинкис, Г.М.; et al. Геоморфология Молдавии''. Кишинев: Штиинца, 1978. 187 с.
Vezi și Podișul Moldovei de Nord Codrul Stîncile recifale ale Prutului Rezervația cultural-naturală „Orheiul Vechi” Parcul Național Orhei Parcul Național Nistrul de Jos Rezervația științifică „Codru” Rezervația peisagistică Trebujeni Rezervația peisagistică Țigănești Peștera „Emil Racoviță” Organizarea administrativă a Republicii Moldova
Legături externe