Rjavinți, întâlnit și sub formele Rjavineți sau Rujavinița sau Rovine (între 1942-1944)Codul general al României: (Codurile, legile și regulamentele în vigoare) Întocmit după textele oficiale, Volumul 30,Partea 1 (în ) este un sat reședință de comună în raionul Zastavna din regiunea Cernăuți (Ucraina). Are locuitori, preponderent ucraineni (ruteni).

Satul este situat la o altitudine de 261 metri, în partea de est a raionului Zastavna. Istorie

Localitatea Rjavinți a făcut parte încă de la înființare din Ținutul Hotinului a regiunii istorice Basarabia a Principatului Moldovei, numindu-se inițial Rujavinița. În anul 1778 a fost construită aici o biserică de lemn, pe ruinele uneia mai vechi .

Prin Tratatul de pace de la București, semnat pe 16/28 mai 1812, între Imperiul Rus și Imperiul Otoman, la încheierea războiului ruso-turc din 1806 – 1812, Rusia a ocupat teritoriul de est al Moldovei dintre Prut și Nistru, pe care l-a alăturat Ținutului Hotin și Basarabiei/Bugeacului luate de la Turci, denumind ansamblul Basarabia (în 1813) și transformându-l într-o gubernie împărțită în zece ținuturi (Hotin, Soroca, Bălți, Orhei, Lăpușna, Tighina, Cahul, Bolgrad, Chilia și Cetatea Albă, capitala guberniei fiind stabilită la ChișinăuLucian Predescu - Enciclopedia României (Ed. Cugetarea – Georgescu Delafras, București, 1940), p. 563 ).

La începutul secolului al XIX-lea, conform recensământului efectuat de către autoritățile țariste în anul 1817, satul Rjavinți (denumirea rusificată a localității Rujavinița) făcea parte din Ocolul Rașcovului a Ținutului Hotin .

După Unirea Basarabiei cu România la 27 martie 1918, satul Rjavinți a făcut parte din componența României, în Plasa Clișcăuți a județului Hotin. Pe atunci, majoritatea populației era formată din ucraineni.

Ca urmare a Pactului Ribbentrop-Molotov (1939), Basarabia, Bucovina de Nord și Ținutul Herța au fost anexate de către URSS la 28 iunie 1940. După ce Basarabia a fost ocupată de sovietici, Stalin a dezmembrat-o în trei părți. Astfel, la 2 august 1940, a fost înființată RSS Moldovenească, iar părțile de sud (județele românești Cetatea Albă și Ismail) și de nord (județul Hotin) ale Basarabiei, precum și nordul Bucovinei și Ținutul Herța au fost alipite RSS Ucrainene. La 7 august 1940, a fost creată regiunea Cernăuți, prin alipirea părții de nord a Bucovinei cu Ținutul Herța și cu cea mai mare parte a județului Hotin din Basarabia Florin Constantiniu - O istorie sinceră a poporului român (Ed. Univers Enciclopedic, București, 2002), p.340-353.

În perioada 1941-1944, toate teritoriile anexate anterior de URSS au reintrat în componența României. Apoi, cele trei teritorii au fost reocupate de către URSS în anul 1944 și integrate în componența RSS Ucrainene, conform organizării teritoriale făcute de Stalin după anexarea din 1940, când Basarabia a fost ruptă în trei părți.

Începând din anul 1991, satul Rjavinți face parte din raionul Zastavna al regiunii Cernăuți din cadrul Ucrainei independente. Conform recensământului din 1989, numărul locuitorilor care s-au declarat români plus moldoveni era de 18 (2+16), reprezentând 0,59% din populație . În prezent, satul are 3.079 locuitori, preponderent ucraineni.

Demografie

Conform recensământului din 2001, majoritatea populației comunei Rjavinți era vorbitoare de ucraineană (%), existând în minoritate și vorbitori de rusă (%).

1930: 2.632 (recensământ) 1989: 3.224 (recensământ) 2007: 3.079 (estimare)

Note

Legături externe Datele generale ale recensământului din 2001 Date detaliate privitoare la numărul românilor Românii din Cernăuți

Rjavintți Rjavintți, Zastavna Rjavintți, Zastavna, Cernaăutți Categorie:Raionul Zastavna