Iosif Brociner (n. octombrie 1846, Iași - d. 1918)Wininger, Salomon. Grosse Jüdische National-Biographie : mit mehr als 8000 Lebensbeschreibungen namhafter jüdischer Männer und Frauen aller Zeiten und Länder : Ein Nachschlagewerk fur das jüdische Volk und dessen Freunde. Volumul 1: Abarbanel - Ezobi. Cernăuţi : Orient, [s.a], pp. 460-461The Universal Jewish encyclopedia : an authoritative and popular presentation of Jews and Judaism since the earliest times. Volume 2 (1940). Edited by Isaac Landman. New York : The Universal Jewish encyclopedia, p. 537 a fost un publicist, conducătorul comunități evreiești din Iași, conducătorul comunități evreiești din Galați, unul din primii membri ai organizației sioniste Hovevei Țion din România.

Date familiale și anii de tinerețe Iosif Brociner era fratele lui Marcu Brociner, Mauriciu Brociner și Andrei Brociner. Cei patru frați erau fiii lui Idel Ber Brociner, evreu cu educație modernă, care era nepotul rabinului Avraham David Brander, cunoscut ca Rabinul din Buczacz, în Galiția.

A studiat dreptul la Liceul Național din Iași (până în 1871). Între anii 1868 -1870 a colaborat la revista Junimei, Convorbiri literare. A tradus în română din versurile lui Heinrich Heine și Gottfried August Bürger.

În anul 1868 a fost primit ca membru în filiala din Galați a Lojii francmasonice Grand Orient de France, ajungând la rangul cel mai înalt în ierarhia - al 33 -lea. În anii 1873-1874 a publicat în ziarul evreiesc Vocea Apărătorului o serie de articole în care a criticat politica oficială de îndepărtare a evreilor din instituțiile vieții publice din România.

O vreme a trăit la Alexandria, în Egipt, apoi la Pisa, în Italia.

Activitatea pe plan comunitar Aflat din 1876 la conducerea comunității evreiești din Galați, ca primul ei președinte, a participat împreună cu dr. Leopold Stern la conferința de la Paris a Alianței Israelite Universale.

În zilele Războiului de Independență al României (1877-1878) Iosif Brociner a fost secretarul comitetului responsabil cu întreținerea ambulanțelor necesare pe câmpul de luptă. După terminarea războiului, în vremea dezbaterilor de la Conferința de la Berlin, Brociner a fost activ în eforturile de a obține încetățenirea evreilor din România.

A vizitat în două rânduri, împreună cu dr. Adolf Stern și apoi cu fratele său Marco Brociner, comunitățile evreiești din Budapesta, Viena, Berlin și Paris, pentru a se asigura de susținere a acestora. De asemenea a participat, împreună cu Benjamin Peixotto, la o nouă conferință a Alianței Israelite Universale la Paris în anul 1978. În 1879 l-a însoțit pe ministrul de externe român Vasile Boerescu la întâlnirea acestuia cu liderul Alianței Israelite Universale, Adolphe Crémieux, într-o încercare de a ajunge la o înțelegere în privința acordării de drepturi cetățenești evreilor din România.

Iosif Brociner era împăcat cu ideea unui compromis, care să permită acordarea cetățeniei române la început unui număr de câteva mii de evrei, urmând ca acest prim pas să deschidă noi opțiuni pentru viitor, dar până la urma strădaniile lui nu au avut succes.

În același timp el s-a numărat printre primii susținători ai mișcării presioniste regionale „Hovevei Tzion” din România și a redactat un statut al reașezării agricole evreiești în Palestina (Eretz Israel). În 1884 a îndeplinit funcția de vicepreședinte al comitetului Hovevey Tzion din Galați. De asemenea, a fost activ în organizația evreiască Bney Brit.

În 1893, la solicitarea primului ministru Lascăr Catargiu, a pregătit un proiect de propunere pentru organizarea legală, funcționarea și recunoașterea oficială a comunităților evreiești sub forma unor asociații în spirit modern și a unor consilii religioase. Acest document a obținut sprijinul ministrului de interne Vasile Lascăr, dar a fost respins de Parlament în anul 1897.

În anul 1893 Iosif Brociner a organizat la Galați un prim congres al comunităților evreiești, iar în 1901, la un al doilea congres la Iași, a înființat o Uniune a Comunităților Israelite din România, care însă nu a funcționat multă vreme.

În anul 1908 a întemeiat o Societate a Israeliților Români, al cărei obiectiv era difuzarea de informații asupra istoriei și indigenării evreilor din România, inclusiv demonstrarea existenței acestei minorități vreme de sute de ani pe teritoriile românești, încă din Evul Mediu. În scopul promovării acestui obiectiv, Brociner a strâns și publicat numeroase documente, care însoțesc, între altele, scrieri ca de exemplu Chestiunea Israeliților Români, apărută în anul 1910.

Este înmormântat în Cimitirul Evreiesc Filantropia din București.Bezviconi, Gheorghe (1972). Necropola Capitalei. București: Institutul de Istorie „N. Iorga”. p. 75

Scrieri 1879 - Die Judenfrage in Rumänien und Ihre Lösung gemäss den internaționalen Verträgen, București 1892 - Chestiunea Epitropielor Așezămintelor filantropice israelite din Seară, Galați 1896 - Memoriu și documente istorice despre comunitățile israelite în România, Galați 1901 - Chestiunea evreilor pămînteni, Iași 1910 - Chestiunea israeliților români, Partea I-a pînă la anul 1848. București, 1910 1910 - Chasidismul în România 1911 - Drepturile Evreilor-Dobrogeni, București 1911 - Chestiunea evreiască așa cum este ea rezolvată, București 1913 - Chestiunea Evreiască și Evreii sub drapel, București „Misiunea lui Theodor Herzl” „Colecția documentelor comunității” 1913 - „Două definiții suprimate și una adevărată în chestiunea israeliților români București 1916 - Chestiunea evreilor români "un marché allemand", București 1918 - Die Frage der rumänischen Israeliten-Ihre politische und rechtliche Lage. Bucarest, 1917. 18 p. (Chestiunea israeliților români, starea lor politică și de drept și soluțiunea dată prin Tratatul de pace din București, 1916. București)

Note

Legături externe

Jewish Encyclopedia.com, articolul despre Brociner, Joseph Lucian Zeev Herșcovici -art.Familia Brociner, in Enciclopedia institutului YIVO din New York,a Evreilor din Europa de Est, on line accesat in 28 iunie 2011

Bibliografie Evreii din România - breviar biobibliografic, Editura Hasefer, București, 2008. A.B. Yaffe - Besadot Zarim בשדות זרים , (Pe câmpii străine) - Scriitori evrei în România 1880-1940, Centrul Goren Goldstein de istoria evreilor din Romania, Institutul de cercetare a Diasporei, Universitatea Tel Aviv, 1996 (în ebraică)

Categorie:Nașteri în 1846 Categorie:Decese în 1918 Categorie:Evrei români Categorie:Sioniști români Categorie:Frați celebri Categorie:Ieșeni