Heidelberg este și o marcă foarte cunoscută de mașini de tipărit offset, produse de către compania Heidelberger Druckmaschinen (HDM). este un oraș în nord-vestul landului german Baden-Württemberg. Cu circa 160 mii locuitori este al cincilea oraș ca mărime din landul Baden-Württemberg (după Stuttgart, Mannheim, Karlsruhe și Freiburg im Breisgau). Heidelberg are statut administrativ de district urban, este deci un oraș-district (în germană kreisfreie Stadt).
Heidelberg găzduiește una din cele mai vechi și mai renumite universități din Europa: Universitatea din Heidelberg, Ruperto Carola. Este renumit și pentru orașul vechi, foarte bine conservat, cu clădiri din secolele XIV-XVIII.
În Heidelberg și-a petrecut cea mai mare parte a exilului și a decedat, la 15 mai 1873, domnitorul Alexandru Ioan Cuza.
Geografie Heidelberg este situat pe râul Neckar, acolo unde râul părăsește văile abrupte din podișul Odenwald și își continuă cursul prin lunca Rinului, până la vărsarea în acesta (cca. 22 km nord-vest). Orașul este străjuit de două dealuri, pe fiecare parte a râului, unde se află vârfurile Königstuhl (568 m - cel mai înalt din Odenwald) și Heiligenberg (445 m). Râul Neckar se varsă la circa 22 de kilometri în Rin. Comunele care au fost integrate orașului Heidelberg în secolul XX se află pe valea Neckarului și pe Bergstraße la marginea Odenwaldului. Orașul este poziționat în Regiunea Metropolitană Rhein-Neckar, una dintre cele mai mari regiuni metropolitane din sud-vestul Germaniei care cuprinde o parte din sudul landului Hessen, o parte din Pfalz și partea nord-vestică a landului Baden-Württemberg. Cele mai mari orașe din regiunea cu peste 2,35 milioane locuitori sunt orașele Mannheim, Ludwigshafen și Heidelberg. Heidelbergul se află pe drumul european de pelerinaj E1, care pornește din mijlocul Suediei și ajunge până la Umbria în Italia.
Flora și fauna
Deoarece Heidelbergul se află în una dintre cele mai calde zone ale Germaniei, flora și fauna de aici corespund florei și faunei din zonele cu climă temperat continentală cu anumite caracteristici uimitoare: în grădini private pot fi găsiți arbori exotici ca migdalul, smochinul sau măslinul. „Grădina publică” a orașului o constituie dealul care se află vis-a-vis de orașul vechi, pe cealaltă parte a Neckarului unde sunt plantate diverse specii exotice de plante în grădinile de pe lângă drumul filosofilor. Acolo s-a reînceput și cultivarea viței de vie din anul 2000.
Pe lângă acestea, mai există în Heidelberg o populație sălbăticită de papagali africani,Stefanie Wegener: Verbreitung und Arealnutzung der Halsbandsittiche (Psittacula krameri) in Heidelberg, publicat de : Ornithologische Gesellschaft Baden-Württemberg e.V., Ornithol. Jh. Bad.-Württ. 23: 39-55 (2007) (PDF; 224 kB) și o populație sălbăticită de gâște cu aspect de lebădă aduse din Siberia. Acestea pot fi întâlnite mai ales pe insula de pe Nackar din zona cartierului Bergheim și pe pajiștea Neckarului din Neuenheim.Ornithologischer Sammelbericht 2002 für Rheinland-Pfalz verificat la 28.02.2013.
Structuri administrative, regiunea thumb|Cu roșu poziția Heidelbergului în regiunea metropolitană Rhein-Neckar Heidelberg este reședința prefecturii districtului rural Rhein-Neckar-Kreis. Orașul Heidelberg este un district urban - municipiu - în zona administrativă a regiunii administrative Karlsruhe. Heidelbergul aparține aglomerației urbane din regiunea Rhein-Neckar, care cuprinde zone din partea sudică a landului Hessen, din regiunea Pfalz a landului Rheinland-Pfalz și din partea nord-vestică a landului Baden Württemberg. Cu un număr destul de mare de orașe mai mici această aglomerație urbană este cunoscută sub numele triunghiul Rhein/Neckar și din anul 2005 trecută în rândul marilor aglomerații metropolitane recunoscute la nivel european.
Structura orașului
Orașul Heidelberg este împărțit în 15 zone și 47 de cartiere. Acestora se adaugă șapte foste sate din vecinătate care au fost asimilate orașului până în 1975. Unor cartiere aparțin și anumite curți țărănești aflate la distanțe considerabile.
Orașul Interior Una dintre părțile cele mai vechi ale orașului Heidelberg este Orașul Vechi care se poziționează între Neckar și Königstuhl. În acest perimetru se află cele mai multe puncte de interes turistic cum ar fi castelul din Heidelberg. Datorită moștenirii culturale deosebite Heidelbergul a încercat în 2004 și 2007 să recunoască Orașul Vechi drept parte a Patrimoniului Cultural Mondial al UNESCO. Acestei părți a orașului aparțin și câteva zone mai depărtate din Odenwald cum ar fi Molkenkur, Curtea verzii și Curtea Speyerului. Zona Bergheim din vestul Orașului Vechi împreună cu Orașul Vechi din Heidelberg alcătuiesc Orașul Interior. Fostul sat Bergheim este mai vechi decât Orașul Vechi. Urme ale coloniilor umane din epoca de piatra au fost descoperite în Bergheim. Bergheim-ul a fost pentru prima oară menționat în anul 769 în Codexul din Lorsch. În 1392, satul Bergheim a fost desființat, iar locuitorii acestuia au fost colonizați forțat în orașul reședință Heidelberg, aflat în acea vreme în plină expansiune.
Centrul În imediata vecinătate sud-vestică a Orașului Interior se află Orașul din Vest, care în partea sudică se continuă cu Orașul din Sud. Aceste două părți ale orașului s-au dezvoltat datorită creșterii bruște a populației Heidelbergului în perioada industrializării și mișcărilor de populație ce au urmat după cel de al Doilea Război Mondial. Tot Orașului din Sud aparțin și Mark-Twain-Village și Campbell-Barracks, zone rezidențiale în care au locuit soldații americani și familiile acestora.
Momentan, se execută planul de dezvoltare imobiliară pentru zona Orașul Gării care este închisă în vest de Bergheim și de Orașul din Vest.
+ Încorporarea în Heidelberg Anul Comuna/Satul Suprafață Hectare 1891 Neuenheim 497 1903 Handschuhsheim 1.546 1920 Wieblingen 966 1920 Kirchheim 1.375 1927 Rohrbach 1.140 1920/35 Grenzhof 445 1 ianuarie 1975 Ziegelhausen 1.475
Sudul Mai departe spre sud se află zona Rohrbach de care depind și Hasenleiser-ul și Curtea eroilor berii. Spre sud est se află două zone foarte noi ale orașului Boxberg și Emmertsgrund . Vestul Cea mai veche și mai mare zonă a orașului Heidelberg este Kirchheim. Aici existau așezări umane din epoca bronzului. Mai multe morminte din perioada carolingiană au fost descoperite în anii 70 ai secolului trecut în zona cu păianjeni, care atestă importanța Kirchheimului ca punct economic nevralgic alături de mănăstirea Lorsch și episcopia din Mainz. Zona Kirchheim alcătuiește partea de sud-vest a Heidelbergului și a fost anexată orașului în anul 1920. Tot de această zonă aparțin și Curtea Kirchheim-ului, Curtea Pădurarului din Pleikart, Neurottul și Patrick-Henry-Village, fosta colonie militară americană întemeiată în 1947.
Localități învecinate
Următoarele orașe și comune se învecinează direct cu orașul Heidelberg, începând din west în sensul acelor de ceasornic: Eppelheim, Mannheim, Edingen-Neckarhausen, Dossenheim, Schriesheim, Wilhelmsfeld, Schönau, Neckargemünd, Bammental, Gaiberg, Leimen, Sandhausen, Oftersheim, Plankstadt, (toate din județul Rhein-Neckar-Kreis).
thumb|Cartierele orașului Heidelberg thumb|Centrul istoric al Heidelbergului thumb|right|Panorama Neckarului de pe podul vechi din Heidelberg, seara
Clima
Clima în această regiune protejată de pădurea din Pfalz și de cea din Odenwald este temperată și condiționată în proporție de 65% de curenții de aer maritim care vin partea vestică. În comparație cu regiunea văii Rinului, poziția orașului Heidelberg aflat la capătul văii Neckarului favorizează vânturile din est. Coastele dealurilor din Odenwald favorizează formarea norilor și ploile dese în Heidelberg. Serviciul meteorologic german a măsurat între 1971 și 2000 o temperatură medie de 11,1 °C și o abundență a precipitațiilor de 745 mm pe an. Cea mai caldă lună este iulie, cu o temperatură medie de 20,1 °C, iar cea mai rece ianuarie cu o temperatură medie de 2,5 °C. Vara pot fi întâlnite și temperaturi de peste 30 °C. Cea mai ploioasă lună este iulie și cea mai uscată februarie.Kreisbeschreibung Bd. 1, S. 54ffwww.klimadiagramme.de Cu o temperatură medie de 12,2 °C în mijlocul anului 2011 Heidelbergul a fost cel mai cald loc din Germania în anul 2011.Wetterrekorde in Deutschland: Am schönsten war das Jahr in Heidelberg - Umwelt - FAZ.
Temperaturi medii lunare și pluviale pentru Heidelberg 1971–2000 Ian Feb Mar Apr Mai Iun Iul Aug Sep Oct Noi Dec An Temperatura (°C) 2,5 3,6 7,3 10,5 15,2 17,8 20,1 19,8 15,9 11,1 6,0 3,6 Ø 11,1 Precipitații (mm) 48 44 53 49 77 79 81 56 64 64 68 63 Σ 745
Istoric Împrejurimile au fost locuite încă din cele mai vechi timpuri, urme ale mai multor așezări au fost descoperite în jurul sanctuarelor celtice de pe dealul Heiligenberg.Moers-Messmer, Wolfgang von, Der Heiligenberg bei Heidelberg. Seine Geschichten und seine Ruinen. Anlage zur "Ruperto Carola" Mitteilungen der Vereinigung der Freunde der Studentenschaft der Universität Heidelberg XVI. Jahrgang, BAnd 36, Dezember 1964. p. 10-11. În timpul Imperiului Roman, aici a existat un fort și o garnizoană.
Heidelberg a fost atestat documentar pentru prima oară în 1196 (relativ târziu, având în vedere că alte așezări din vecinătate - unele devenind între timp chiar cartiere ale actualului oraș - sunt atestate deja din sec. VII-IX).
Multă vreme, Heidelbergul a constituit reședința Palatinatului Elector (în germană Kurpfalz), unul din statele feudale de primă importanță ale Sfântului Imperiu Roman de Nație Germană. În urma Bulei de Aur din 1329, Contele Palatin (Pfalzgraf) al Rinului devine unul din cei șapte Principi Electori.
În 1386, Principele Ruprecht I-ul înființează Universitatea din Heidelberg, una din cele mai vechi instituții de acest fel din Europa (și cea mai veche de pe teritoriul actual al Germaniei).
Palatinatul a fost unul din primele state protestante în sec. al XVI-lea. Heidelbergul devine un important centru al Reformei.
În sec. al XVII-lea, orașul (ca, de altfel, întregul principat) suferă intens urmările Războiului de 30 Ani (1618-1648): peste două treimi din populația regiunii piere în urma sângerosului conflict. În timpul Războiului de Succesiune al Palatinatului, Castelul Heidelberg suferă distrugeri mari din partea trupelor franceze de ocupație. Astăzi, ruinele castelului reprezintă atracția turistică principală a Heidelbergului.
În 1720, reședința Palatinatului este mutată la Mannheim. Cu aceasta Heidelbergul își pierde importanța politică. Rămâne însă un puternic centru cultural, exponent al Romantismului (sec. al XIX-lea) și al Liberalismului (sec. al XX-lea).
În cursul celui de-al Doilea Război Mondial, orașul scapă ca prin minune de distrugeri, găzduind în perioada postbelică un important centru de comandă al forțelor militare aliate (Cartierul General al US Army Europe). În 2015 americanii au plecat.Die US-Army sagt Heidelberg und Mannheim bye-bye (în germană), Badische Zeitung, 24 iunie 2010
Populația
Evoluția demografică
thumb|Evoluția demografică a populației din Heidelberg
În 1946 orașul Heidelberg atinge pentru prima dată cifra record de 100.000 locuitori și capătă statutul de oraș mare. O mare parte dintre locuitori provin din afara Germaniei, o foarte mare parte a acestora aparținând coloniei americane care este una din cele mai mari colonii din exteriorul Statelor Unite ale Americii. Cetățenii acestei colonii din cartierul Rohrbach nu sunt însă trecuți în scriptele de evidență a populației, ei au un statut special. La sfârșitul lui Septembrie 2012 Heidelbergul număra, fără soldații și angajații forțelor militare americane și fără famiilile acestora în conformitate cu statistica oficiala, 150.241 persoane.Statistic al Landului Baden-Württemberg