Negreni (în , în ) este un sat în raionul Noua Suliță din regiunea Cernăuți (Ucraina), depinzând administrativ de comuna Șendreni. Are locuitori, preponderent moldoveni (români).
Satul este situat la o altitudine de 117 metri, în partea de sud-est a raionului Noua Suliță, pe malul stâng al râului Prut, în apropiere de frontiera cu România. Istorie
Localitatea Negreni a făcut parte încă de la înființare din Ținutul Hotinului a regiunii istorice Basarabia a Principatului Moldovei.
Prin Tratatul de pace de la București, semnat pe 16/28 mai 1812, între Imperiul Rus și Imperiul Otoman, la încheierea războiului ruso-turc din 1806 – 1812, Rusia a ocupat teritoriul de est al Moldovei dintre Prut și Nistru, pe care l-a alăturat Ținutului Hotin și Basarabiei/Bugeacului luate de la Turci, denumind ansamblul Basarabia (în 1813) și transformându-l într-o gubernie împărțită în zece ținuturi (Hotin, Soroca, Bălți, Orhei, Lăpușna, Tighina, Cahul, Bolgrad, Chilia și Cetatea Albă, capitala guberniei fiind stabilită la ChișinăuLucian Predescu - Enciclopedia României (Ed. Cugetarea – Georgescu Delafras, București, 1940), p. 563 ).
La începutul secolului al XIX-lea, conform recensământului efectuat de către autoritățile țariste în anul 1817, satul Negrinița (denumirea rusificată a localității Negreni) făcea parte din Ocolul Prutului de sus a Ținutului Hotin .
După Unirea Basarabiei cu România la 27 martie 1918, satul Negreni a făcut parte din componența României, în Plasa Lipcani a județului Hotin. Pe atunci, majoritatea populației era formată din români.
Căminul Cultural „Regina Maria” din Negreni (Negrinți) În localitatea Negrinți a activat în perioada interbelică Căminul Cultural „Regina Maria”, una dintre cele mai dinamice instituții culturale din nordul Basarabiei. Căminul a fost înființat în anul 1938 de învățătorul Petru Pascaru, sub egida Fundației Culturale Regale „Principele Carol”, având drept scop promovarea culturii românești și sprijinirea vieții comunitare.
Instituția s-a dezvoltat din societatea culturală „Vasile Todicescu”, întemeiată cu doisprezece ani mai devreme de un grup de elevi, printre care se afla și Petru Pascaru. Din această societate au luat naștere ulterior căminele culturale din Mămăliga, Coșuleni și Negreni, care au devenit centre importante ale vieții culturale românești din zonă.
După un an de activitate, în aprilie 1939, Căminul Cultural „Regina Maria” avea peste 100 de membri, o bibliotecă cu mai mult de 150 de volume, un cor mixt condus de săteanul Nicandru Buracioc și o orchestră coordonată de Victor Coleadici. Pe lângă activitatea culturală, căminul a desfășurat și acțiuni sociale: a înființat un depozit de medicamente, a construit două fântâni, a curățat alte 32, a reparat drumul principal al satului și a organizat o răsadniță de zarzavaturi pentru localnici.
Presa vremii menționa că aceste realizări au fost posibile datorită devotamentului și inițiativei învățătorului Petru Pascaru.Ziarul „Suceava”, anul I, nr. 87, 19 aprilie 1939, p. 89 (Cercetare: Valea Prutului)
Ca urmare a Pactului Ribbentrop-Molotov (1939), Basarabia, Bucovina de Nord și Ținutul Herța au fost anexate de către URSS la 28 iunie 1940. După ce Basarabia a fost ocupată de sovietici, Stalin a dezmembrat-o în trei părți. Astfel, la 2 august 1940, a fost înființată RSS Moldovenească, iar părțile de sud (județele românești Cetatea Albă și Ismail) și de nord (județul Hotin) ale Basarabiei, precum și nordul Bucovinei și Ținutul Herța au fost alipite RSS Ucrainene. La 7 august 1940, a fost creată regiunea Cernăuți, prin alipirea părții de nord a Bucovinei cu Ținutul Herța și cu cea mai mare parte a județului Hotin din Basarabia Florin Constantiniu - O istorie sinceră a poporului român (Ed. Univers Enciclopedic, București, 2002), p.340-353.
În perioada 1941-1944, toate teritoriile anexate anterior de URSS au reintrat în componența României. Apoi, cele trei teritorii au fost reocupate de către URSS în anul 1944 și integrate în componența RSS Ucrainene, conform organizării teritoriale făcute de Stalin după anexarea din 1940, când Basarabia a fost ruptă în trei părți.
Începând din anul 1991, satul Negreni face parte din raionul Noua Suliță al regiunii Cernăuți din cadrul Ucrainei independente. Conform recensământului din 1989, numărul locuitorilor care s-au declarat români plus moldoveni era de 719 (0+719), reprezentând 96,25% din populație . În prezent, satul are 757 locuitori, preponderent moldoveni (români).
Demografie
Conform recensământului din 2001, majoritatea populației localității Negreni era vorbitoare de română (%), existând în minoritate și vorbitori de ucraineană (%).
1930: 719 (recensământ) 1989: 747 (recensământ) 2007: 757 (estimare)
Note
Legături externe Datele generale ale recensământului din 2001 Date detaliate privitoare la numărul românilor Românii din Cernăuți
Negreni, Noua Suliță, Cernăuți Negreni, Noua Suliță, Cernăuți Negreni, Noua Suliță, Cernăuți