Regiunile de dezvoltare sunt opt mărimi statistice, fără personalitate juridică, create în anul 1998 prin asocierea consiliilor județene din România pentru a coordona dezvoltarea regională necesară pentru ca România să adere la Uniunea Europeană. Regiunile de dezvoltare ale României corespund cu diviziunile de nivel NUTS-II din UE. Deși devin din ce în ce mai semnificative în domeniul de dezvoltare regională, aceste regiuni nu au nici un statut administativ, neavând un consiliu legislativ sau corp executiv. Regiunile de dezvoltare nu sunt unități administrativ-teritoriale, nu au personalitate juridică, fiind rezultatul unui acord liber între consiliile județene și cele locale. Funcția lor este de a aloca fondurile PHARE de la UE, pentru dezvoltare regională, și de a interpreta și cerceta statistici regionale. De asemenea, regiunile de dezvoltare coordonează proiecte infrastructurale regionale și au devenit membre ale Comitetului Regiunilor când România a aderat la UE, în 2007.
Istoric Conform Hotarârii de Guvern nr. 488 din 24 mai 2001 privind organizarea și funcționarea Institutului Național de Statistică (modificată ulterior) au fost create 8 direcții generale pentru statistică regională, care, alături de cele 34 de direcții județene de statistică, au ca scop dezvoltarea statisticii regionale.
Organizare
Actele normative cu privire la organizarea statistică a României definesc structurile asimilabile NUTS, după cum urmează:
Nivel NUTS I: macroregiuni se folosește în prezent Nivel NUTS II: 8 regiuni de dezvoltare, cu o populație medie de 3 milioane locuitori Nivel NUTS III: 41 de județe și Municipiul București, care reflectă structura administrativ teritorială a României Nivel NUTS IV: nu se folosește, deoarece nu s-au identificat asocieri de unități teritoriale Nivel NUTS V: 265 municipii și orașe, 2.686 comune, cu 13.092 sate, care reflectă structura administrativ teritorială a României.
1. Regiunea de dezvoltare Nord-Est
Cuprinzând Bucovina și mare parte din Moldova, Regiunea Nord-Est are în componență următoarele județe: Bacău, Botoșani, Iași, Neamț, Suceava și Vaslui. Populație: 3.712.396 locuitori Suprafață: 36.850 km² Sediul agenției de dezvoltare regională: Piatra-Neamț Densitate: 101 locuitori/kmp Regiuni vecine: Regiunea de dezvoltare Nord-Vest, Regiunea de dezvoltare Centru și Regiunea de dezvoltare Sud-Est Cel mai mare oraș: Iași
2. Regiunea de dezvoltare Sud-Est
Cuprinzând Dobrogea, precum și părți din Moldova și Muntenia, Regiunea Sud-Est are în componență următoarele județe: Brăila, Buzău, Constanța, Galați, Tulcea și Vrancea. Populație: 2.811.218 locuitori Suprafață: 35.762 km² Sediul agenției de dezvoltare regională: Brăila Densitate: 80 locuitori/kmp Regiuni vecine: Regiunea de dezvoltare Nord-Est, Regiunea de dezvoltare Centru și Regiunea de dezvoltare Sud - Muntenia Cel mai mare oraș: Constanța
3. Regiunea de dezvoltare Sud - Muntenia
Aflându-se integral în Muntenia, Regiunea Sud - Muntenia este alcătuită din următoarele județe: Argeș, Călărași, Dâmbovița, Giurgiu, Ialomița, Prahova și Teleorman. Populație: 3.267.270 locuitori Suprafață: 34.489 km² Sediul agenției de dezvoltare regională: Călărași Densitate: 98 locuitori/kmp Regiuni vecine: Regiunea de dezvoltare Centru, Regiunea de dezvoltare Sud-Est, Regiunea de dezvoltare Sud-Vest Oltenia și Regiunea de dezvoltare București - Ilfov Cel mai mare oraș: Ploiești
4. Regiunea de dezvoltare Sud-Vest Oltenia
Cuprinzând întreaga Oltenie și o mică parte din Muntenia, Regiunea Sud-Vest Oltenia este alcătuită din următoarele județe: Dolj, Gorj, Mehedinți, Olt și Vâlcea. Populație: 2.246.033 locuitori Suprafață: 29.212 km² Sediul agenției de dezvoltare regională: Craiova Densitate: 80 locuitori/kmp Regiuni vecine: Regiunea de dezvoltare Centru, Regiunea de dezvoltare Vest și Regiunea de dezvoltare Sud - Muntenia Cel mai mare oraș: Craiova
5. Regiunea de dezvoltare Vest
Cuprinzând întregul Banat precum și părți din Crișana și Transilvania, Regiunea Vest are în componență următoarele județe: Arad, Caraș-Severin, Hunedoara și Timiș. Populație: 2.014.732 locuitori Suprafață: 32.028 km² Sediul agenției de dezvoltare regională: Timișoara Densitate: 61 locuitori/kmp Regiuni vecine: Regiunea de dezvoltare Nord-Vest, Regiunea de dezvoltare Centru și Regiunea de dezvoltare Sud-Vest Oltenia Cel mai mare oraș: Timișoara
6. Regiunea de dezvoltare Nord-Vest
Cuprinzând Maramureșul și părți importante din Crișana și Transilvania, Regiunea Nord-Vest are în componență următoarele județe: Bihor, Bistrița-Năsăud, Cluj, Maramureș, Satu Mare și Sălaj. Populație: 2.719.719 locuitori Suprafață: 34.159 km² Sediul agenției de dezvoltare regională: Cluj-Napoca Densitate: 80 locuitori/kmp Regiuni vecine: Regiunea de dezvoltare Nord-Est, Regiunea de dezvoltare Centru și Regiunea de dezvoltare Vest Cel mai mare oraș: Cluj-Napoca
7. Regiunea de dezvoltare Centru
Aflându-se în Transilvania, Regiunea Centru are în componență următoarele județe: Alba, Brașov, Covasna, Harghita, Mureș și Sibiu. Populație: 2.524.418 Suprafață: 34.100 km² Sediul agenției de dezvoltare regională: Alba Iulia Densitate: 74 locuitori/kmp Regiuni vecine: Regiunea de dezvoltare Nord-Vest, Regiunea de dezvoltare Nord-Est, Regiunea de dezvoltare Sud-Est, Regiunea de dezvoltare Sud - Muntenia, Regiunea de dezvoltare Sud-Vest Oltenia și Regiunea de dezvoltare Vest Cel mai mare oraș: Brașov
8. Regiunea de dezvoltare București - Ilfov
Aflându-se în Muntenia, Regiunea București - Ilfov cuprinde municipiul București și județul Ilfov. Populație: 2.261.698 locuitori Suprafață: 1.811 km² Sediul agenției de dezvoltare regională: municipiul București Densitate: 1.232 locuitori/kmp Regiuni vecine: Regiunea de dezvoltare Sud - Muntenia Cel mai mare oraș: București (capitala României)
Propunerea de reorganizare administrativă din 2011 În anul 2011, fostul președinte Traian Băsescu a adus în discuție o propunere de organizare administrativ-teritorială care să transforme teritoriul celor opt regiuni de dezvoltare în opt super-județe, care ar urma să aibă reședințele la București, Iași, Cluj-Napoca, Timișoara, Constanța, Craiova, Brașov și Ploiești.
Vezi și Agenția pentru Dezvoltare Regională Organizarea administrativ-teritorială a României Planul Național de Dezvoltare Regiunile de dezvoltare ale Republicii Moldova
Note
Bibliografie „Regionalizarea: raport despre starea noțiunii”, Sabin Gherman, 2003
Legături externe Programul Operațional Regional 2007 – 2013 (POR) (fonduri-structurale-europene.ro/) Programul Operațional Regional 2007 – 2013 (POR) (mdrl.ro/) Regiuni Câte regiuni să aibă România? (cotidianul.ro/) Împărțirea regiunilor pentru fondurile UE, 10 octombrie 2011, Bianca Toma, Ana Maria Tolbaru, Adevărul Ce este politica regională? (ec.europa.eu/) Politica de Coeziune 2007-2013. România: Zonele eligibile din cadrul obiectivului „Convergență” (ec.europa.eu/) Al treilea raport de coeziune economică și socială. Coeziune teritorială (ec.europa.eu/) Miza regionalizării: 13 miliarde de euro pe an , 11 martie 2013, Răzvan Amariei, Capital Cum au făcut alții regionalizarea, 23 iulie 2011, Florina Pop, Adevărul Scurt istoric despre regionalizarea României. Constanța și-a menținut importanța în orice împărțire administrativ-teritorială, 26 mai 2013, Sinziana Ionescu, Adevărul Regiunile României în trecut: „boielile“, primele așezări ale Capitalei și cum a dispărut Cârligătura, „perla“ Moldovei, 27 mai 2013, Corespondenți „adevărul”, Adevărul