Spineni este o comună în județul Olt, Muntenia, România, formată din satele Alunișu (reședința), Cuza Vodă, Davidești, Optășani, Profa, Spineni și Vineți.

Situarea, suprafața și vecinii comunei

Comuna este situată pe paralela de 44º și 40' latitudine nordică și pe meridianul 25º și 34' longitudine estică având ca vecini comunele Făgețelu la nord, Tătulești la sud, Bărăști și Vedea la est și Poboru și Leleasca la vest. Ea se întinde pe o lungime de 50 km având, la 30 decembrie 1994, o suprafață de 7.395 ha din care: 5.584 ha teren agricol (4.476 ha teren arabil, 676 ha pășuni, 432 ha vii și livezi) și 1.811 ha teren neagricol (148 ha intravilan, 1.468 ha pădure, 195 ha teren nefolosibil - drumuri, ape, râpi ș.a. -).

Populația comunei Spineni este de 2.318 locuitori, dintre care 1100 de sex masculin și 1218 de sex feminin (1 iulie 2001), în totalitate de etnie română (conform datelor oferite de Consiliul Județean Olt), cu o densitate de 31,2 locuitori/km²(1997).

Localitățile componente

Conform reformei administrative din februarie 1968, comuna Spineni are în componență 7 sate:

Alunișu, reședința comunei. Cuza Vodă. Davidești. Optășani. Profa. Spineni. Vineți.

Istoricul comunei

Cele mai vechi urme de viețuire umană pe teritoriul actual al comunei au fost găsite pe Valea Vedei și constau din trei piese de piatră șlefuită, datate din perioadele Paleoliticului inferior și Musterianului. Având în vedere că aceste piese au fost găsite în stratul de aluviuni iar alte zece astfel de piese au mai fost identificate de-a lungul aceleiași văi, se poate trage concluzia că acestea au fost aduse de ape. Totuși, săpături arheologice sau cercetări amănunțite nu au fost întreprinse până astăzi, astfel încât nu poate fi precizată cu exactitate proveniența acestor unelte.

În 1990 se fac cercetări arheologice sumare în punctul "Moara lui Iovescu", în satul Vineți și sunt găsite urme de locuințe pe două nivele de locuire: din secolul al IV-lea și secolele al VI-lea și al VII-lea. Din nefericire, lucrările nu au continuat și în anii următori, deoarece terenul a fost parcelat și redat agriculturii.

Prima atestare documentară a satului Spineni este datată 20 mai 1515, când voievodul Neagoe Basarab dăruiește lui Manea Vulpariul (important nobil al începutului de secol al XVI-lea) jumătate din ocina Popei din Spineni. Identificarea exactă cu localitatea Spineni din județul Olt este iarăși discutabilă căci mai pot fi identificate, în acel secol, alte localități Spineni și în județele Dolj, Muscel, Mehedinți.

Prima atestare documentară sigură a locuirii acestor zone apare în Hrisovul din 27 iunie 1529 prin care Moise, voievodul Țării Românești întărește niște ocine Mănăstirii Govora iar printre boierii trimiși să cerceteze actele și să depună mărturie apar și Radul și Stoian din Aluniș. Ori dacă erau stăpânii, desigur că existau și supușii.

La începutul secolului al XVII-lea pământurile megieșilor încep să fie cumpărate de diverși nobili, pentru ca, până la sfârșitul secolului, practic întreaga suprafață să devină, fie boierească, fie mănăstirească.

Printre cei care au stăpânit părți de moșie sau sate în comună, amintim pe: Diicu (I) Buicescul, nepotul lui Matei Basarab stăpânind satul Profa; Radu Fălcoianu, însurat cu strănepoata lui Diicu Buicescul; Barbu Văcărescu, fiul lui Enăchiță Vacărescu; Hamza din Spineni, important boier de la curtea voievodului Radu Șerban; Drăghici Cantacuzino, fiul mai mare al stolnicului Constantin Cantacuzino, cel ucis la Snagov etc.

Începând cu secolul al XIX-lea satele comunei apar în toate hărțile și catagrafiile Țării Românești.

La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna Spineni era inclusă în plasa Vedea de Jos a județului Olt, având 1747 de locuitori în satele Spineni, Davidești, Vinețenii de Jos și Vinețenii de Sus. În comună existau 4 biserici și o școală. La acea dată, pe teritoriul actual al comunei mai funcționau, în aceeași plasă, și comunele Alunișu și Profa. Comuna Alunișu era formată din satele Alunișu de Sus, Alunișu de Jos și Dealu Gruiului, și avea 990 de locuitori și două biserici. Comuna Profa avea 926 de locuitori în satele Profa, Ciurești, Oncești și Turcănești. Existau și aici o biserică și o școală cu 49 de elevi. Până în 1908, au apărut și satele Optășani (în comuna Alunișu) și Cuza Vodă (în comuna Spineni).

În 1925, Anuarul Socec consemnează comuna Spineni drept reședință a plășii Spineni din același județ Olt. Comuna avea 2250 de locuitori în satele Cuza Vodă, Spineni, Vineți și Davidești. Tot în plasa Spineni erau și comunele Alunișu, cu 1892 de locuitori în satele Alunișu de Jos, Alunișu de Sus, Dealu Chinului și Optășani, și Propa, cu 1985 de locuitori în satele Ciurești, Mereni, Oncești, Propeni și Purcărești

În 1950, comuna Profa a fost desființată, iar satele ei transferate comunei Alunișu, iar comunele Alunișu și Spineni au fost arondate raionului Vedea din regiunea Argeș (între 1952 și 1956, regiunea Pitești).

În 1968, comunele au revenit la Județul Olt, reînființat. Tot atunci, a fost desființată și comuna Aluniș, ale cărei sate au fost incluse în comuna Spineni, iar satele Alunișu de Jos și Alunișu de Sus au fost comasate sub numele de Alunișu, și satele Ciureni, Delureni, Oncești, Profeni și Purcărești au fost comasate sub numele de Profa.

Pretura Plășii Spineni

Din punct de vedere administrativ, plasa Spineni a suferit de-a lungul timpului mai multe transformări, luând denumiri diferite și mutându-și sediul în diverse localități. Astfel, în perioada 1911 – 1929 s-a numit Administrația plasei Spineni, cu sediul în comuna Spineni, apoi, între 1929 și 1949, Pretura plasei Spineni, cu sediul în aceeași comună, cu excepția perioadei 1931 – 1933, când a funcționat la Potcoava. Deși a purtat aceeași denumire o lungă perioadă de timp, aria sa teritorial – administrativă a variat semnificativ. Astfel, în anul 1925, când sediul era în localitatea Spineni, mai cuprindea, alături de aceasta, comunele Albești, Aluniș, Bărăști de Cepturi, Bărăști de Vede, Chilia, Făgețelu, Gura Boului, Isvoru, Mircești, Păroși, Poboru, Profa, Râjlețu, Șuica, Urși, Vai de Ei și Valea Ungureni.

La acea vreme administrația plasei nu avea un local propriu, administrator fiind A. Hociung, iar secretar Constantin Ionescu. Unsprezece ani mai târziu, în 1936, plasa, tot cu reședința la Spineni, avea în administrare următoarele comune: Aluniș, Bărăști de Cepturi, Bărăști de Vede, Chilia, Colonești, Cornățelu, Călugări, Fata, Făgețelu, Gura Boului, Isvoru, Mereni, Moțoeșri, Maldăru, Mircești, Profa, Poboru, Râjlețu Govora, Râjlețu Vieroși, Șuica, Teiuș, Tătulești, Vața, Valea Ungureni și Vlaici. În anul 1949, regimul comunist, în vederea unei reorganizări administrative, a desființat toate structurile administrative județene și locale, inclusiv această pretură, înființând Comitetul Provizoriu al plasei Spineni. Situația aceasta, de trecere, a durat până în 1950, când, prin legea nr. 5 din acel an, au luat ființă formele de organizare administrativ – teritorială de inspirație sovietică, raioanele și regiunile. După reorganizarea în raioane și regiuni, satele comunei au intrat în componența raionului Vedea. În anul 1968 comuna cuprindea satele Alunișu, Cuza Vodă, Davidești, Optășani, Profa, Spineni și Vineți.

Din 1864 până în 1950 se constituie primării în satele Alunișu, Spineni și Profa, iar după 1950, prin legea de reorganizare a localităților, satul Profa este înglobat comunei Alunișu, care, la rândul ei, la reforma administrativă din februarie 1968 este unită cu comuna Spineni păstrând numele acesteia din urmă.

Operațiunea de electrificare a comunei Spineni a avut loc în perioada 1957-1960.

Ocolul Agricol Spineni

În anul 1919 s-a înființat și Ocolul Agricol Spineni la început sub denumirea de "Regiune agricolă" urmând ca abia în anul 1936 să preia denumirea de "Ocol agricol". Ocolul Spineni se pare că a deținut local propriu. Conducerea Ocolului a fost încredințată la 5 ingineri agronomi titrați. Pentru a putea desfășura activitatea Ocolul era dotat cu utilaje agricole și animale necesare iar pentru înlesnirea deplasărilor se foloseau șarete și sănii cu un cal.

Judecătoria rurală Spineni 1908–1951 thumb|upright|Legalizare vanzare teren 1912 - Judecatoria rurala Spineni Judecătoriile rurale s-au înființat ca urmare ale unor legi din anul 1879 și a Legii pentru judecătoriile de ocoale din 30 decembrie 1907. Judecătoria Rurală Spineni a funcționat în comuna Spineni. În anul 1923, din circumscripția teritorială a acestei judecătorii făceau parte comunele Spineni, Bălțați, Bărăști, Bircii, Colonești, Constantinești, Corbu, Maldăru, Mircești, Mogoșești, Negreni, Optași, Poboru, Potcoava, Scornicești, Suica, Tătulești și Vlaici. În anul 1912 Judecătoria rurală Spineni era condusă de magistratul stagiar Pavel Hoisescu care în 1924 va ajunge președintele Judecătoriei rurale Drăgănești-Olt, iar în anul 1919 judecător era domnul Corneliu T. Maiorescu. În anul 1924, funcția de judecător al Judecătoriei rurale Spineni era ocupată de domnul D. Alexiu. Conform inventarului arhivistic al comunei Spineni aflat la Direcția Județeană a Arhivelor Naționale Olt în anul 1941 este menționat domnul Bujor Drimba ca notar al comunei Spineni.

Spitalul Spineni

În comuna Spineni a funcționat o lungă perioadă de timp Spitalul Spineni. Prin Decretul nr. 153/1971 s-a atribuit directorului spitalului Paul I. Tomescu, medic specialist, medalia Meritul Sanitar. În anul 2006 Consiliul Județean Olt a modernizat și transformat fosta clădire a Spitalului Spineni în Centrul de îngrijire și asistență Spineni, centru care oferă servicii de îngrijire și asistență persoanelor cu handicap somatic și imobilizate pentru care nu se mai poate face recuperare datorită vârstei și dizabilității.

Locuitorii participă activ la cele mai importante evenimente și conflicte ce marchează evoluția și formarea României moderne. Astfel, în Războiul de Independență îi găsim concentrați într-o unitate a Batalionului II din Regimentul 3 Olt, lăsând jertfe la asaltul redutei Grivița II. În timpul răscoalei din 1907 în Alunișu sunt atestate execuții ale unor răsculați, numărul probabil fiind de 26, dintre care 7 formau delegația sosită pentru a incita oamenii.

Geografia, hidrografia și solurile

Comuna Spineni este situată într-o zonă geografică ce face trecerea de la Podișul Getic la Câmpia Română, pe Podișul Spinenilor, având altitudinea de peste 180 m cu cea mai înaltă cotă, Piscul Dobrei (383 m). Solul este de tip podzol degradat, cel mai sărac dintre toate tipurile de pământ arabil. Din acest motiv economia agrară este concentrată pe luncile râurilor sau în văi (Lunca Vezii, Valea Mârghiei etc.) căci materiile nutritive sunt asigurate de topirea zăpezilor și torentele ce se se scurg prin acestea, formând un sol destul de bun pentru agricultură.

Hidrografia comunei este săracă fiind compusă din râuri și pârâuri ce vara, de cele mai multe ori seacă, fiind alimentate de izvoare sărace, de precipitații și, primăvara, de torentele cauzate de topirea zăpezii. Principala apă curgătoare este Râul Vedea ce are ca afluenți mai multe astfel de văi și pârâuri (Ciorâca, Alunișul, Teiușul, Corbul etc.). Pe firul apei acestor râuri s-au format adâncituri și iazuri ce vara rămân pline de apă fiind utilizate la adăpatul vitelor și pescuit.

Flora și fauna

Structura geologică, precum și relieful, au marcat, în mod normal, vegetația ce este compusă din iarbă grasă (firuță), pe platourile folosite ca pășuni, precum și din crânguri și păduri formate din arbori ce produc diverse fructe utilizate de localnici: pere, mere pădurețe, măceșe, porumbe, coarne, alune, păducel etc. În arealul satului Optășani se află o parte a rezervației forestiere de gârniță Seaca-Optășani, întinsă pe aproximativ 124 ha. Alături de acest arbore vegetează și gorunul, unele exemplare având peste un secol vechime.