Carol (Karl) Schmidt (în , în ; ) a fost un jurist și politician țarist rus, cel mai de lungă durată primar al Chișinăului, fiind la cârma capitalei guberniei din 1877 și până în 1903, cu o contribuție deosebită la modernizarea orașului.

Este considerat drept cel mai bun primar pe care l-a avut Chișinăul vreodată. A fost tatăl lui Alexander Schmidt, de asemenea primar al Chișinăului, între 1917-1918.

Biografie S-a născut la Bălți, în familia lui Alexander Schmidt Senior, german basarabean, chirurg la Direcția Medicală a Basarabiei. Mama lui Carol Schmidt era de origine poloneză. În documentele rusești a fost menționat drept Карл Александрович Шмидт, transliterat Karl Alexandrovici Șmidt.

Carieră thumb|left|Carol Schmidt (al doilea din dreapta, pe scaun) alături de alți fruntași ai Basarabiei.

În perioada 1857-1863 a învățat la Gimnaziul Regional din Chișinău, între 1863-1864 a studiat la Facultatea de Fizică și Matematici a Universității Sf. Vladimir din Kiev. În 1865 a fost admis la Facultatea de Drept a Universității din Odesa, pe care a absolvit-o cu gradul de doctor în științe juridice.

Devine candidat, apoi ajutor al anchetatorului din ținutul Bender (Tighina), apoi șef al sectorului de ancheta din ținutul Chișinău. Anchetator penal al Judecătoriei de district din Chișinău (1870). Judecător de pace onorific al Districtului Chișinău (1872-1908). Primar al Chișinăului (ales din 1877 și reales succesiv până în 1901). În 1903, după pogromul împotriva evreilor, și-a dat demisia din funcția de primar.

Activitate și reforme thumb|left|300px|Edificiul Primăriei (atunci „duma orășenească”), clădire construită între 1898-1901, în timpul administrației lui Carol Schmidt.

A contribuit la construirea capelei din cartierul Râșcani și a câtorva case pentru invalizi (1877-81). Cu concursul său au fost pavate străzi, a fost deschis un azil pentru pribegi (1899), s-a construit Amfiteatrul popular cu o sală de spectacole (1900), a fost dezvelit bustul lui Pușkin, a fost construită statuia țarului Alexandru al II-lea, au fost trase primele linii de tramvai (1881-95), a fost construit primul apeduct și rețeaua de canalizare a orașului, s-a introdus iluminatul stradal, s-au construit numeroase edificii: Școala Reală (1886), Gimnaziul de Fete al Principesei Natalia Dadiani (1900), Muzeul de istorie a ținutului (1889), sediul actual al Primăriei (1901) etc.

A fost membru al Comitetului Basarabean de Tutelare a Orfelinatelor, președinte al Direcției Chișinău a Societății de Ajutorare a Tinerilor Studioși, epitrop al Liceului de Comerț și al Școlii Reale.

A fost inițiatorul deschiderii unui muzeu al școlilor, a Socetății Muzicale Armonia și a școlii orășenești de Arte Plastice (1894, azi - Colegiul de arte plastice Alexandru Plămădeală).

Carol Schmidt fost distins cu titlul de Consilier de Stat al Imperiului Rus. thumb|Juriul expoziției agricole din 1889 de la Chișinău, Schmidt (în centru) citește.

Conform istoricului Anton Moraru, Carol Schmidt a fost un reprezentant al puterii rusești din Basarabia și a servit intereselor imperiale ruse. El s-a opus unirii Basarabiei cu România și, alături de fiul său, Alexander K. Schmidt, dar și de alți basarabeni filoruși, precum Aleksandr Krupensky, Mark Slonim sau Vladimir Țiganko, a finanțat Societatea pentru Salvarea Basarabiei pentru a comite atentate teroriste antiromânești în Basarabia. Anton Moraru mai susține că Schmidt i-a "așteptat pe eliberatorii ruși" până în ultima clipă a vieții sale și a decedat de supărare. Aceste afirmații sunt contestate de istoricul Mihail Koku-Slobozianu, care susține că Schmidt a continuat să locuiască la Chișinău și nu a fost persecutat sau hărțuit de autoritățile române, iar strada denumită după Schmidt în perioada țaristă a continuat să îi poarte numele și în timpul administrației românești. De asemenea, în 1926, a fost vizitat de o delegație a Primăriei orașului, în care a fost felicitat pentru activitatea sa de primar.

Familia A fost căsătorit cu Maria Cristi, fiica moșierului Ioan V. Cristi, conducator al nobilimii basarabene și presedinte al Zemstvei guberniale, si a Alexandrei Nelidov (tatăl aceseia din urma era Alexandru Nelidov, un basarabean ajuns ambasadorul Imperiului Rus la Constantinopol). Din căsătoria lui Carol Schmidt cu Maria Cristi au rezultat cinci copii, între care și Alexandru (1879-1937), primar al Chișinăului în 1917-1918.

Schmidt și posteritatea Carol Schmidt a fost unicul primar în cinstea căruia orășenii au cerut ca una dintre străzi să-i poarte numele, pe când încă se afla în viață. Se întâmpla în 1902, când se împlineau 25 de ani cu Schmidt în fruntea orașului. Vechea stradă Gostinnaia (rus. Гостинная), pe care locuia Schmidt, a devenit strada Carol Schmidt (rus. Шмидтовская), păstrându-și acest nume până în 1944. În prezent o stradă de la Telecentru poartă numele lui. În prezent o parte a străzii se numește strada Mitropolit Varlaam, iar cealaltă parte poartă numele mitropolitului Dosoftei. Casa în care a locuit Carol Schmidt a rezistat până astăzi și se găsește pe strada Mitropolit Varlaam nr. 84 (colț cu str. Mihai Eminescu). O placă memorială instalată pe imobilul respectiv amintește, în limba română și germană, de fostul locatar.

Cât despre mormântul primarului, acesta nu se mai cunoaște. Deja în 1937, la un deceniu de la moartea lui Schmidt, Gheorghe Bezviconi scria în revista Din trecutul nostru că mormântul ilustrului primar rămâne neîngrijit și doar o cruce modestă de lemn străjuiește la căpătâiul lui. După ani, lemnul putrezind, mormântul nu mai poate fi identificat.

“K. Șmidt a plecat din viață la 9 aprilie 1928. În necrologul publicat atunci se scria: «Să ne aplecăm capetele într-o adincă recunoștință în fața sicriului primului dintre primii și a celui mai în vîrstă cetățean, PE MORMÎNTUI CĂRUIA MULT TIMP SE VA ÎNĂLȚA UNUL DINTRE CELE MAI MĂREȚE MONUMENTE – ÎNTREG ORAȘUL NOSTRU»”

– Kepici, I. Nerecunoscătorii urmași. “Comunistul” (rus. “Коммунист”), 2003, 8 mai.

Eticheta istorică thumb|left|Placa memorială de pe casa din Chișinău în care a locuit Carol Schmidt (str. Mitropolit Varlaam, nr. 84) Carol Schmidt a fost unicul primar în cinstea căruia orășenii au cerut ca una dintre străzi să-i poarte numele, pe când încă se afla în viață, păstrîndu - se acest nume pînă în 1944.

Pe timpul URSS strada a purtat două nume – Stalingrad (1944 - 30.11.1961) și 25 Octombrie (din 30.11.1961).

„Dezghețul” gorbaciovist a accelerat revizuirea toponimiei urbane a orașului Chișinău, vechile denumiri de străzi fiind înlocuite cu altele noi.

Astfel, în perioada 1990 – 1995 au fost înlocuite practic toate denumirile străzilor ce se refereau la toponimia sovietică.

Denumirea Primar Carol Schmidt  a fost atribuită mai tîrziu unei străzi noi din sectorul Centru, zona Valea Dicescu (periferie a orașului Chișinău), prin decizia Primăriei Municipiului Chișinău nr. 16/5 din 23.07.1998.

Deși, luând în considerare meritele lui Carol Schmidt în opera de dezvoltarea a Chișinăului, logică umană elementară ar fi sugerat ideea revenirii străzii în centrul istoric al orașului. Așa cum s-a procedat în cazul altor personalități istorice, precum Mitropolit Gavriil Bănulescu - Bodoni, Toma Ciorbă, Maria Cebotari sau Alexandru Bernardazzi. Mai ales că cu ultimul Carol Schidt a constituit un tandem care a revoluționat dezvoltarea orașului Chișinău. thumb|Bustul lui Carol Schmidt din fața Filarmonicii Naționale din Chișinău

În 2011, la Biblioteca Municipală B. P. Hashdeu, cu o mare adunare de oameni (auditoriul bibliotecii era plin ca niciodată), a avut loc Conferința Internațională dedicată aniversării a 165 de ani de la nașterea lui Carol Schmidt. La conferință au participat reprezentanți ai Ambasadei Germaniei în Republica Moldova și ai Centrului pentru cultură germană, iar pentru scurt timp chiar și Primarul general al Municipiului Chișinău Dorin Chirtoacă. În discursurile celor prezenți, s-au făcut în mod repetat propuneri de restabilire a fostului nume al străzii pe care a locuit ilustrul primar Carol Schmidt. La care Dorin Chirtoacă părea să răspundă pozitiv, remarcînd chiar în glumă că Mitropoliții Varlaam și Dosoftei nu s-ar simți jigniți dacă totul ar reveni la normal.

Evenimentul nu a trecut neobservat. Drept urmare, la ședința operativă a Primăriei din 19 septembrie 2011 primarul Dorin Chirtoacă și-a exprimat dorința ca casa în care a locuit Carol Schmidt să treacă în proprietatea municipalității, pentru a o transforma în muzeu sau o sală de protocol.

Această dorință a fost exprimată de primarul Dorin Chirtoacă repetat în luna martie 2013.

Apoi urmează faimoasa Dispoziție nr. 1073-d din 30 decembrie 2013 «Сu privire la crearea Grupului de lucru pentru examinarea problemelor privind comemorarea primarului de Chișinău Carol Schmidt», punctul 2 al căreia atestă o schimbare radicală în aprecierea operei lui Carol Schmidt pentru dezvoltarea orașului Chișinău  -

„2. Grupul de lucru nominalizat la pct.1 al acestei dispoziții va examina, în termen de o lună, toate materialele existente ce vizează, atît aspectele pozitive cît și cele negative, privind rolul lui Carol Schmidt în istoria și dezvoltarea Chișinăului și va formula o decizie unică privind oportunitatea comemorării acestei personalități.”  

Astfel lucrurile au stagnat.

Carol Schmidt mai este și azi în așteptarea echității istorice.

„Astăzi, în numele său, este numită o stradă, într-o suburbie a capitalei, fără mare importanță. Lipsa recunoașterii corecte și aprecierii a lui Carol Schmidt rămîne cea mai importantă datorie, pe care orașul trebuie să o plătească acestui mare om și reprezintă o rușine pentru toți politicienii, care s-au succedat din Ziua Independenței pînă astăzi, pentru că nu au făcut-o încă”.

Carlo Policano*

*Carlo Policano este un italian stabilit de ceva vreme în Republica Moldova. Are la activ mai multe proiecte în țara noastră, printre care și deschiderea unui Centru Cultural Italian în Republica Moldova.

Note

Bibliografie

Colesnic, Iurie. Un ctitor al Chișinăului modern. În: Iurie Colesnic. Chișinău în amintire, 2011, pp. 245-253. Garusov, Olga. Karl Schmidt, primar al Chișinăului, 1877-1903 / Olga Garusov. – Chișinău: Cartier, 2014. – 132 p. Grițco, Ana. Carol Schmidt. Întoarcere în timp = Karl Schmidt. Rückkehr zu der zeit / Ana Grițco; Muzeul Naț. de IStorie a Moldovei. – Chișinău : S. l., 2014. – 160 p. Karl Schmidt (1846-1928). În: Urme germane în Moldova 1814-2014: [Expoziție]. Muzeul Național de Artă a Moldovei. Chișinău. 12.05-10.06. 2014. - Chișinău, 2014, pp. 5-6. Moraru, Anton. Karol Schmidt – primarul insolent al Chișinăului : c / Anton Moraru // Literatura și Arta. – 2013. – 14 noiem. – P. 3 Primarii Chișinăului: Carol Schmidt. În: Chișinăul meu. Moscova. PKGaleria c, 2015, pp. 57-59. Sava, Lucia. Carol Schmidt - primarul Chișinăului (1846-1928) cu viziuni europene de modernizare. In: Identitățile Chișinăului, Ediția a 7-a : Strada 31 August 1989: Materiale Conferinței Internaționale 21 oct. 2021 / coord. vol. Sergiu Musteața, Alexandru Corduneanu. - Chișinău, 2023, pp. 221-226. Varta, Ion. Primarul Carol Schmidt: opera de modernizare a orașului Chișinău. Studiu introductiv. Documente / Ion Varta, Tatiana Varta. – Chișinău: Cartier, 2014. – 304 p. Vatra, Ion. Carol Schmidt : [despre activitatea primarului în Chișinău] / Ion Vatra // Moldova : revistă de cultură și dialog social. – 2014. – Mai-Iun. – P. 81-82. Koku – Slobozianu, Mihail. Carol Schmidt. Rectitudine și corectitudine. Chișinău 2024 https://www.litres.ru/book/mihail-koka-sloboziy/carol-schmidt-rectitudine-si-corectitudine-chisinau-71318359/

Categorie:Nașteri în 1846 Categorie:Nașteri pe 25 iunie Categorie:Decese în 1928 Categorie:Decese pe 9 martie Categorie:Oameni din Bălți Categorie:Germani basarabeni Categorie:Istoria Chișinăului Categorie:Decese în Chișinău Categorie:Polonezi din Basarabia Categorie:Primarii orașului Chișinău Categorie:Naționaliști ruși