Majoritatea limbilor creole au evoluat din pidginuri, limbi mixte formate de regulă între două limbi, eventual cu elemente și din alteleCrystal 2008, p. 369.. Alte limbi creole, mult mai puține, s-au format din sabiruri, alcătuite pe baza mai multor limbiBidu-Vrănceanu 1997, p. 425.Dubois 2002, p. 415..
Limbi creole (denumirea proprie în cursive):
limbi creole din pidginuri: cu suprastrat o limbă europeană: romanică: franceză: din Brazilia (lanc-patuá)Leclerc 2015.; din Chagos; din Dominica (kweyol); din Grenada; din Guyana Franceză; din HaitiCELW 2009, p. 859.; din LouisianaCELW 2009, p. 1127.; din Mauritius (morisyen); din Noua Caledonie (tayo); din Réunion; din RodriguesSala 1989, p. 84.; din Saint-Barthélemy; din Seychelles; din Sfânta Lucia; din Trinidad și Tobago; portugheză: din Capul Verde (kriolu)CELW 2009, p. 182.; din China (Macao)Sala 1989, p. 84.; din Gambia; din Guineea-Bissau; din Guineea Ecuatorială (fa d'ambu)Ethnologue, pagina Fa d’Ambu.; din India (Goa); din Malaysia și Singapore (papia kristang); din São Tomé și Príncipe: angolar; forro; din Senegal; din Sri Lanka; spaniolă: din Aruba, Bonaire și Curaçao (papiamento) – considerată și portughezăCELW 2009, p. 835.; din Columbia (palenquero)CELW 2009, p. 828.; din Filipine: caviteño; chabacano, chavacano sau zamboangueño; davaueño; italiană: din EritreaCELW 2009, p. 548.; germanică: engleză: din Anguilla; din AntiguaSala și Vintilă-Rădulescu 1981, p. 65.; din Australia: de pe podișul Kimberley și din Teritoriul de Nord (kriol)CELW 2009, p. 91.; de pe insulele din strâmtoarea Torres și din peninsula Cape-York; din Bahamas; din Barbados (bajan)CELW 2009, p. 865.; din Belize (bileez kriol)CELW 2009, p. 867.; din Camerun; din Columbia: anglo-jamaicană; din San Andrés; din Costa Rica (mekatelyu); din Gambia (aku); din Ghana; din GuyanaCELW 2009, p. 861.; din Guineea Ecuatorială; din HawaiiCELW 2009, p. 481.; din Insulele Virgine Americane; din Insulele Virgine Britanice; din JamaicaCELW 2009, p. 858.; din Liberia; din NigeriaCELW 2009, p. 862.; din Norfolk (norfuk); din Papua Noua Guinee (tok pisin)CELW 2009, p. 1076.; din Pitcairn (pitkern); din Sea Islands și Carolina de Sud (gullah)CELW 2009, p. 469.; din Sfântul Cristofor și Nevis; din Sfântul Vincențiu; din Sierra Leone (krio)CELW 2009, p. 617.; din Statele Federate ale Microneziei, atolul Sapwuahfik (ngatik)Ethnologue, pagina Ngatik Men’s Creole.; din Surinam: boni sau aluku; matuwari; (n)djuka; saramaccan; sranan; din Trinidad și Tobago; din Vanuatu (bislama)CELW 2009, p. 161.; germană: unserdeutsch din Papua Noua Guinee (pe cale de dispariție)CELW 2009, p. 444.; olandeză: din Guyana: berbice (dispărută); skepi (dispărută); din Indonezia: javindo (cu număr necunoscut de vorbitori); petjoh sau pecok (cu număr necunoscut de vorbitori); din Insulele Virgine Americane (negerhollands) (dispărută); din S.U.A.: Albany Dutch (dispărută); Jersey Dutch (dispărută); cu suprastrat o limbă neeuropeană: arabă: nubi din Kenya și UgandaEthnologue, pagina Nubi.; malaieză: din AmbonCELW 2009, p. 678.; din Kupang; din Larantuka; motu: hiri motu din Papua Noua GuineeCELW 2009 p. 501.; limbi creole din sabiruri: afro-seminolă (a metișilor dintre amerindieni seminoli și africani) din S.U.A. (Oklahoma, Texas) și Mexic, bazată pe limbi africane și amerindieneCELW 2009, p. 470.; fanagalo din Africa de Sud, bazată pe limbi bantu, în principal zuluCELW 2009, p. 249.; kituba din Zair, bazată pe limbi bantu, în principal kikongoIarțeva 1990, articolul Крео́льские языки́ „Limbi creole”.; michif din Canada și S.U.A., bazată pe limbi amerindiene, cu elemente francezeCELW 2009, p. 709.; sango din Republica Centrafricană, bazată pe limbi din subfamilia ngbandi, cu elemente francezeCELW 2009 p. 917.; yanito sau llanito din Gibraltar, bazată pe engleză și spaniolă, cu elemente din portugheză, italiană, arabă, malteză, ebraicăCELW 2009, p. 1202..
Note
Surse bibliografice
Bidu-Vrănceanu, Angela et al., Dicționar general de științe. Științe ale limbii , București, Editura științifică, 1997, ISBN 973-440229-3 (accesat la 30 octombrie 2019)
Brown, Keith și Ogilvie, Sarah (coord.), Concise Encyclopedia of Languages of the World (Mică enciclopedie a limbilor lumii), Oxford, Elsevier, 2009, ISBN 978-0-08-087774-7 (CELW)
Crystal, David, A Dictionary of Linguistics and Phonetics (Dicționar de lingvistică și fonetică), ediția a VI-a, Blackwell Publishing, 2008, ISBN 978-1-4051-5296-9 (accesat la 30 octombrie 2019)
Dubois, Jean et al., Dictionnaire de linguistique (Dicționar de lingvistică), Paris, Larousse-Bordas/VUEF, 2002
Eberhard, David M., Gary F. Simons și Charles D. Fennig (coord.), Ethnologue: Languages of the World, ediția a XXII-a, Dallas (Texas), SIL International, 2019; online: Ethnologue: Languages of the World (accesat la 30 octombrie 2019)
Iarțeva, V. N. (coord.), Лингвистический энциклопедический словарь (Dicționar enciclopedic de lingvistică), Moscova, Sovietskaia Ențiklopedia, 1990 (accesat la 30 octombrie 2019)
Leclerc, Jacques, Créole – kréol – kréyol – kreyòl, actualizat la 17.12.2015, Leclerc, Jacques, L’aménagement linguistique dans le monde (Amenajarea lingvistică în lume) (accesat la 7 noiembrie 2019)
Sala, Marius (coord.), Enciclopedia limbilor romanice, București, Editura Științifică și Enciclopedică, 1989, ISBN 973-29-0043-1
Sala, Marius și Vintilă-Rădulescu, Ioana, Limbile lumii. Mică enciclopedie, București, Editura Științifică și Enciclopedică, 1981
Vezi și
Limbă creolă Pidgin
Listă Creole