Comitatul Santa Clara (în engleză Santa Clara County, oficial County of Santa Clara), este al șaselea cel mai populat comitat din statul american California, având o populație de 1.936.259 de locuitori la recensământul din 2020. Comitatul Santa Clara și comitatul învecinat San Benito formează zona statistică metropolitană San Jose–Sunnyvale–Santa Clara, care face parte din zona statistică combinată mai mare San Jose–San Francisco–Oakland. Santa Clara este cel mai populat comitat din Zona Golfului San Francisco și din California de Nord.

Reședința de comitat și cel mai mare oraș, cu o populație de 997.368 de locuitori, este San Jose, al 12-lea cel mai populat oraș din Statele Unite, al treilea cel mai populat oraș din California și cel mai populat oraș din California de Nord.

Cuprinzând porțiuni semnificative din Silicon Valley, Comitatul Santa Clara este un centru economic pentru înaltă tehnologie (high-tech) și a înregistrat al treilea cel mai mare produs intern brut (PIB) pe cap de locuitor din lume în 2015, după Zürich și Oslo, potrivit Brookings Institution.Silicon Valley Business Journal – San Jose Area has World's Third-Highest GDP Per Capita, Brookings Says Situată pe coasta de sud a Golfului San Francisco, zona urbanizată a Văii Santa Clara din interiorul comitatului concentrează cea mai mare parte a populației acestuia.

În 2020, Comitatul Santa Clara avea un venit median pe gospodărie de 130.890 de dolari, fiind al treilea cel mai mare venit pe gospodărie dintre toate comitatele din țară, după Loudoun, Virginia și Falls Church, Virginia, și cel mai ridicat dintre toate comitatele din Vestul Statelor Unite.

Etimologie thumb|upright|Centrul Guvernamental al Comitatului Santa Clara din centrul orașului San Jose Comitatul Santa Clara poartă numele Misiunii Santa Clara, înființată în 1777, care, la rândul său, a fost denumită în onoarea Sfintei Clara de Assisi.

Istoric thumb|Misiunea Santa Clara de Asís în 1849 Comitatul Santa Clara a fost unul dintre comitatele originare din California, format în 1850, odată cu dobândirea statutului de stat. Locuitorii inițiali includeau poporul Ohlone, care locuia pe malurile Coyote Creek și Calaveras Creek. O parte din teritoriul comitatului a fost cedată Comitatului Alameda în 1853.

În 1882, Comitatul Santa Clara a încercat să perceapă taxe pe proprietățile companiei de transport feroviar Southern Pacific Railroad aflate în interiorul granițelor sale. Rezultatul a fost cazul judecat de Curtea Supremă a SUA Santa Clara County v. Southern Pacific Railroad Co., 118 U.S. 394 (1886), în care instanța a extins drepturile procesului echitabil (due-process rights) și asupra persoanelor juridice (entităților legale artificiale).

La începutul secolului al XX-lea, zona a fost promovată sub denumirea de „Valea Deliciului Inimii” (Valley of the Heart's Delight) datorită frumuseții sale naturale, care includea un număr semnificativ de livezi. Regiunea a fost, de asemenea, menționată memorabil ca „Valea Santa Clara sărutată de soare” în romanul din 1903 al lui Jack London, Chemarea străbunilor.

Prima mare companie de tehnologie care și-a stabilit sediul în zonă a fost Hewlett-Packard, fondată într-un garaj din Palo Alto în 1939. IBM a ales San Jose ca sediu pe Coasta de Vest în 1943. Varian Associates, Fairchild Semiconductor și alți pionieri din domeniu se stabiliseră în comitat la sfârșitul anilor 1940 și în anii 1950. Marina SUA (U.S. Navy) avea o prezență importantă în zonă și a început să acorde contracte mari companiilor de electronice din Silicon Valley. Termenul „Silicon Valley” a fost inventat în 1971. Această tendință s-a accelerat în anii 1980 și 1990, iar de atunci agricultura a fost aproape complet eliminată din partea de nord a comitatului.

Comitatul Santa Clara găzduiește sediile a aproximativ 6.500 de companii de înaltă tehnologie, printre care multe dintre cele mai mari din lume în acest sector, precum AMD, Nvidia, Cisco Systems și Intel; companii de calculatoare și electronice de larg consum, precum Apple Inc. și Hewlett-Packard; și companii de internet, precum eBay, Google și Yahoo!. Cea mai mare parte a ceea ce este considerat Silicon Valley se află în cadrul comitatului, deși unele regiuni tehnologice adiacente din comitatele San Mateo (ex: Meta), Alameda și Santa Cruz sunt de asemenea considerate a face parte din Silicon Valley.

Geografie Conform Biroului de Recensământ al SUA, comitatul are o suprafață totală de 3.343,9 kilometri pătrați.

Comitatele care se învecinează cu Comitatul Santa Clara sunt, în sensul acelor de ceasornic: Alameda, San Joaquin (la o distanță de câteva zeci de metri, pe vârful Mount Boardman), Stanislaus, Merced, San Benito, Santa Cruz și San Mateo. Anterior, Comitatul Santa Clara s-a mai învecinat cu comitatele Contra Costa, San Francisco, Mariposa, Monterey și Tuolumne până în 1853, 1856, 1874 și respectiv 1854 (actualmente, granița Comitatului Monterey se află la câțiva kilometri de Santa Clara).

Falia San Andreas traversează Munții Santa Cruz în sudul și vestul comitatului.

Arii naționale protejate Refugiul Național de Faună Sălbatică Don Edwards San Francisco Bay (Don Edwards San Francisco Bay National Wildlife Refuge) (parțial)

Faună thumb|Trei exemplare de wapiti de tule la nord de Autostrada US 101, în Parcul Basking Ridge. Autostrada este o barieră în calea migrației cerbilor spre Munții Santa Cruz (Coast Range).

Atât specia de wapiti de tule (Cervus canadensis nannodes), cât și antilopa americană (Antilocapra americana) au fost specii native ale Comitatului Santa Clara de-a lungul istoriei. În iunie 1776, locotenent-comandorul Don José Joaquín Moraga a condus un grup de soldați și coloniști de la Presidio din Monterey pentru a înființa Misiunea San Francisco de Asis; pe drum, aceștia au întâlnit atât wapiti de tule, cât și antilope americane, și au distins clar aceste două specii față de cerbii obișnuiți. Cerbii specifici Californiei sunt cei din specia cerbul catar din California (Odocoileus hemionus).

În ceea ce privește cerbii wapiti, Moraga a scris: „În marea câmpie numită San Bernardino (Valea Santa Clara, care se întinde de la sud de San Jose până la Gilroy), în timp ce expediția se desfășura în lung, am zărit în depărtare o turmă de animale mari care arătau precum vitele, dar nu ne puteam imagina de unde provin sau unde se îndreaptă... aveau coarne asemănătoare ca formă cu cele de cerb, dar atât de mari încât măsurau șaisprezece palme de la un capăt la altul.” După ce le-a măsurat, Moraga a raportat că aceste coarne aveau patru *varas* (aprox. 3,35 m) lățime... „Aceste animale [wapiti] sunt numite ciervos (cerbi mari) pentru a fi deosebite de varietatea obișnuită spaniolă de cerb, numită aici venados, care, de asemenea, există din abundență și au o dimensiune considerabilă în împrejurimi.”

Referitor la antilopa americană, Moraga a raportat: „În aceleași câmpii din San Bernardino (Valea Santa Clara)... există o altă specie de cerb cam de mărimea unei oi de trei ani. Ele seamănă ca aspect cu cerbii, cu excepția faptului că au coarne scurte, la fel ca și picioarele. Trăiesc în câmpii, unde se adună în turme de 100, 200 sau mai multe. Aleargă cu toatele peste câmpii atât de repede încât par să zboare... Aceste animale sunt numite berrendos și există, de asemenea, multe în apropierea misiunilor din sud, acolo unde terenul este plat.”

Herbert Eugene Bolton a scris de asemenea despre rapoartele referitoare la cerbii wapiti din timpul altei expediții spaniole, Expediția De Anza din 23 martie 1776: „În Valea Gilroy (Valea Santa Clara), proviziile lui Moraga au fost refăcute de trei cerbi wapiti pe care oamenii i-au ucis fără să părăsească drumul.” Generalul John Bidwell, din cadrul Expediției Bartleson-Bidwell din 1841, scria: „În unele văi fertile, cum ar fi Napa și Santa Clara, erau la propriu mii de cerbi wapiti.”

În 1978, ofițerul Henry Coletto din partea Departamentului pentru Pește și Vânat din California a îndemnat departamentul să aleagă zona Mount Hamilton ca unul dintre siturile de relocare ale statului, sub auspiciile unui nou efort la nivel de stat de a restabili populația de wapiti de tule. În timp ce alți fermieri au refuzat, pionierii tehnologiei Bill Hewlett și David Packard le-au permis lui Coletto și biologilor statului să mute inițial 32 de wapiti din Valea Owens, aflată în estul munților Sierra Nevada, pe cele 11.331 de hectare ale fermei San Felipe Ranch (deținută în comun de familiile lor), pe dealurile de la est de Morgan Hill. Din cele trei relocări inițiale realizate între 1978–1981 (în total 65 de animale) în regiunea Muntele Hamilton din Munții Diablo, s-au format mai multe turme în diferite locații, inclusiv Valea Isabel, Valea San Antonio, zona Livermore, San Felipe Ranch, Metcalf Canyon, rezervația Coyote Ridge, Lacul Anderson, precum și turmele din zonele înconjurătoare, precum Sunol și Cottonwood Creek (lângă Rezervorul San Luis din vestul Comitatului Merced). Începând cu 2012, un număr estimativ de 400 de cerbi wapiti cutreieră pe o suprafață de 1.875 km² în nord-estul Comitatului Santa Clara și sud-estul Comitatului Alameda. În martie 2014, Departamentul de Pește și Faună din California (CDFW) a relocat nouă masculi wapiti din Refugiul Național San Luis pentru a adăuga diversitate genetică turmei din Rezervația Ecologică San Antonio Valley din extremitatea estică a Comitatului Santa Clara. Începând din 2017 existau patru turme în zona Coyote Ridge, adesea vizibile de pe Autostrada US 101, potrivit lui Craige Edgerton, fost director executiv al asociației Silicon Valley Land Conservancy, și naturalistului local Michael Hundt. În 2019, o a cincea turmă a fost documentată de naturalistul local Roger Castillo, desprinzându-se probabil din turma Coyote Ridge și stabilindu-se în Silver Creek Valley, în jurul clubului închis de golf Ranch. Turmele din estul comitatului Santa Clara sunt blocate în răspândirea lor spre vest de Autostrada US 101, un motiv pentru care ecologiștii susțin transformarea podului de pe Metcalf Road din Coyote Gap într-un pasaj suprateran pentru fauna sălbatică. Acest lucru ar permite cerbilor wapiti să recolonizeze sud-vestul rural al Comitatului Santa Clara, precum și comitatele Santa Cruz și San Mateo.

În 1990, Henry Coletto a relocat antilope americane în surplus din Comitatul Modoc în șase locuri din California, inclusiv 51 de exemplare la ferma San Felipe Ranch din Comitatul Santa Clara, unde aceste copitate rapide nu mai trăiseră de generații. Animalele au părăsit ferma San Felipe pentru văile Isabel și San Antonio; de asemenea, cele dintr-o zonă de lângă Lacul Del Valle (Comitatul Alameda) s-ar putea să fi fost complet exterminate din cauza braconajului, a accidentelor rutiere pe autostrăzi și a efectivelor insuficiente pentru a apăra puii de atacurile coioților. Până în 2012, efectivele turmei din ferma Isabel Valley au scăzut la 3 exemplare, iar turma de lângă Lacul Del Valle la 13. În prezent, site-ul iNaturalist.org nu conține nicio înregistrare cu antilope americane observate în Comitatul Santa Clara.