Kiev (în , ; ; ) Româna veche: Chiu; latină: Kiōvia este capitala și cel mai mare oraș al Ucrainei. În 2003, orașul număra 2.642.486 de locuitori înregistrați oficial, deși numărul mare de migranți neînregistrați aduce acest număr la aproape 3 milioane. Administrativ, Kievul este municipiu subordonat nivelului național și nu aparține Regiunii Kiev. Orașul este un important centru industrial, științific și cultural al Europei de Est. Kievul are o infrastructură extensivă, deși destul de veche, luând în considerare puternicul declin economic al Ucrainei în anii 1990. Există, totuși, un sistem foarte dezvoltat de transport în comun, incluzând un sistem de metrou – Metroul din Kiev.
Se spune că numele orașului este derivat din numele lui Kîi, unul dintre cei patru fondatori legendari. În timpul istoriei sale, Kievul, unul dintre cele mai vechi orașe din Europa de Est, a trecut prin mai multe stadii de proeminență și obscuritate. Orașul a existat probabil ca centru comercial de prin secolul al V-lea. Așezare slavă aflată pe drumul comercial dintre Scandinavia și Constantinopol, Kievul a plătit tribut hazarilor, până când a fost capturat de varegi (vikingi răsăriteni) la mijlocul secolului al IX-lea. Sub conducere varegă, orașul a devenit capitala Rusiei Kievene, primul stat slav de est. Distrus complet în timpul invaziilor mongole din 1240, orașul a pierdut mult din influența sa în secolele care au urmat. A fost capitală provincială de importanță marginală, la periferia teritoriilor controlate de puternicii vecini, întâi de Lituania, apoi de Polonia și Rusia.
Orașul a prosperat din nou în timpul Revoluției Industriale din Imperiul Rus de la sfârșitul secolului al XIX-lea. În 1918, după ce Republica Națională Ucraineană și-a declarat independența de Rusia Sovietică, Kievul a devenit capitala acesteia. Începând cu 1921, Kievul a fost oraș al Republicii Sovietice Socialiste Ucrainene, care a fost proclamată de Armata Roșie, și, din 1934, Kievul a fost capitala acesteia. Orașul a fost aproape complet ruinat în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, dar și-a revenit rapid în anii postbelici, rămânând al treilea cel mai mare oraș al Uniunii Sovietice.
În urma căderii URSS-ului și a obținerii independenței Ucrainei în 1991, Kievul a rămas capitala Ucrainei și a avut parte de un aflux constant de migranți etnici ucraineni din alte regiuni ale țării. În timpul transformării țării într-o economie de piață și democrație reprezentativă, Kievul a continuat să fie cel mai mare și mai bogat oraș al Ucrainei. Producția sa industrială dependentă de armament a căzut după colapsul sovietic, fapt ce a afectat știința și tehnologia, dar noi sectoare ale economiei precum serviciile și finanțele au facilitat creșterea Kievul în ce privește salariile și investițiile, precum și furnizarea continuă de fonduri pentru dezvoltarea spațiului locativ și a infrastructurii urbane. Kiev s-a manifestat ca cea mai pro-occidentală regiune a Ucrainei; partidele care susținut integrarea în Uniunea Europeană domină la alegeri în Kiev. Виборчі комісії фіксують перемогу опозиційних кандидатів у Києві Interactive parliamentary election 2012 result maps de Ukrayinska Pravda Election results in Ukraine since 1998, Central Election Commission of UkraineNations and Nationalism: A Global Historical Overview, ABC-CLIO, 2008, (page 1629)Ukraine on its Meandering Path Between East and West by Andrej Lushnycky and Mykola Riabchuk, Peter Lang, 2009, (page 122)After the parliamentary elections in Ukraine: a tough victory for the Party of Regions , Centre for Eastern Studies (7 noiembrie 2012)Communist and Post-Communist Parties in Europe by Uwe Backes and Patrick Moreau, Vandenhoeck & Ruprecht, 2008, (page 396)Party of Regions gets 185 seats in Ukrainian parliament, Batkivschyna 101 – CEC, Interfax-Ukraine (12 noiembrie 2012)UDAR submits to Rada resolution on Ukraine’s integration with EU, Interfax-Ukraine (8 ianuarie 2013) Electronic Bulletin "Your Choice – 2012". Issue 4: Batkivshchyna , Ukrainian Center for Independent Political Research (24 October 2012)Ukraine's Party System in Transition? The Rise of the Radically Right-Wing All-Ukrainian Association "Svoboda" by Andreas Umland, Centre for Geopolitical Studies (1 May 2011)
Istorie
Prima atestare scrisă a Kievului datează din 482. Kievul a avut o populație numeroasă încă din sec. al IX-lea, fiind avantajat de Nipru, care a reprezentat o arteră comercială importantă cu vestul și cu estul.
Începând din secolul al IX-lea, timp de un secol, Kievul a jucat un rol important în nobilimea varegilor, iar în 968 triburile pecenegilor atacă și distrug orașul.
Cel care a influențat mult evoluția orașului a fost Vladimir I (958-1015), care a extins orașul și a pus bazele structurii sale urbanistice. Tot el a oferit supușilor săi ortodoxia bizantină ca religie de stat. Kievul a devenit centrul religios al statului rus, în principal, datorită clădirilor sale sacre: Catedrala Sfintei SofiaSfanta Sofia de la Kyiv, 10 iunie 2008, C. Delvoye, CrestinOrtodox.ro, accesat la 23 august 2013, Catedrala Sf. Vladimir, Mănăstirea "Lavra Pecerska" (întemeiată în 1051, cea mai veche mănăstire rusească). Din Kiev a început creștinarea Rusiei și răspândirea culturii bizantine. Ultimul mitropolit grec a fost Isidor de Kiev.
Între 1569 și 1667, Kievul a aparținut Polonia-Lituaniei. În secolele XIX și XX, viața orașului a fost dominată militar și ecleziastic de Imperiul Rus.
Clima Clima este temperat-continentală. Temperatura medie anuală este de -8 grade Celsius în ianuarie, și de +15 grade în iulie. Precipitațiile medii anuale sunt de 600 mm/an.
Demografie
Conform recensământului din 2001, majoritatea populației orașului Kiev era vorbitoare de ucraineană (%), existând în minoritate și vorbitori de rusă (%).
Economie
Din punct de vedere economic, Kiev a realizat 17,8% din produsul intern brut al Ucrainei, în anul 2008 fiind pe primul loc, iar nivelul PIB/locuitor este de peste trei ori mai ridicat decât media națională.
Personalități născute aici
Alexander von Bunge (1803 - 1890), botanist; Tatiana Afanasieva (1876 - 1964), matematician; Mihail Bulgakov (1891 – 1940), scriitor; Ilia Ehrenburg (1891 - 1967), scriitor; André Grabar (1896 – 1990), istoric de artă; Vladimir Horowitz (1903 - 1989), pianist; Serge Lifar (1905 – 1986), coregraf; Milton Horn (1906 – 1995), sculptor; Eugeniusz Horbaczewski (1917 – 1944), pilot de aviație militară; Leonid Bronevoi (1928 – 2017), actor; Oleg Blohin (n. 1952), fotbalist; Viktor Kaspruk (n. 1955), jurnalist; Katia Petrovskaia (n. 1970), scriitoare; Eugenia Ciuprina (n. 1971), scriitoare; Milla Jovovich (n. 1975); actriță, designer de modă; Jan Koum (n. 1976), afacerist; Ana Layevska (n. 1982), actriță; Katerina Kuhar (n. 1982), balerină; Elena Baltacha (1983 – 2014); jucătoare de tenis; Sonia Koșkina (n. 1985), jurnalistă; Iulian Boiko (n. 2005), jucător de snooker.
Orașe înfrățite
Kievul este înfrățit cu orașele: Ankara, Turcia Atena, Grecia. Baku, Azerbaidjan Beijing, China Belgrad, Serbia Bratislava, Slovacia Bruxelles, Belgia Budapesta, Ungaria Chicago, Illinois, Statele Unite Chișinău, Moldova Edinburgh, Scoția Florența, Italia Helsinki, Finlanda Kastoria, Grecia Kraków, Polonia Kyoto, Japonia Leipzig, Germania Lisabona, Portugalia Ciudad de México, Mexic Minsk, Belarus München, Germania Odense, Danemarca Paris, Franța Pretoria, Africa de Sud Riga, Letonia Rio de Janeiro, Brazilia Roma, Italia Santiago, Chile Sofia, Bulgaria Stockholm, Suedia Tallinn, Estonia Tbilisi, Georgia Tirana, Albania Toronto, Canada Toulouse, Franța Viena, Austria Vilnius, Lituania Varșovia, Polonia Wuhan, China Erevan, Armenia
Galerie de imagini
thumb|300px|Raioanele orașului Kiev
Note
Legături externe Universitatea Na?ionala Medicala numit dupa Bogomoltsya Kiev, intre slava trecutului si gloria viitorului, 9 iunie 2008, Dan-Silviu Boerescu, Descoperă Orașul în care a început creștinarea Rusiei , 21 septembrie 2011, Eugenia Golub, Ziarul Lumina Kiev – la doi pași de noi, 31 octombrie 2012, Cezar Dumitru, Descoperă - Travel Kyiv Plus Petraș, Eugen. Minoritățile naționale din Ucraina și Republica Moldova : Statutul Juridic. Ediția a 2-a. Cernăuți : Alexandru cel Bun, 1999. ISBN: 973-98650-9-7 Rusia, Belarus și Ucraina : ghid complet. Oradea : Aquila '93, 2007. ISBN: 978-973-714-142-2
Kiev, orașul Kiev Categorie:Orașe din Ucraina Categorie:Capitale din Europa
Categorie:Eponime ale asteroizilor