thumb|Pagină din Biblia tradusă de Wulfila, așa cum apare în Codex Argenteus 180px|thumb|right|Constantin Erbiceanu: Ulfila – pagina de titlu Wulfila () a fost un misionar creștin, de descendență jumătate gotică, jumătate capadociană, care a fost uns episcop în 341 și a primit misiunea să creștineze goții apuseni din Balcani.German Literature Companion: Wulfila
Pe lângă numele gotic Wulfila, care înseamnă „lupișor”,Herwig Wolfram, Geschichte der Goten, München, 1980, p. 85. se mai folosește și varianta grecizată Ulfilas, preluată în română ca Ulfila.Acesta s-a nascut in Dacia.
Timp de 30 de ani a trăit și predicat în Moesia Inferioară, pe teritoriul actual al Bulgariei.
Wulfila a convertit mulți vizigoți și ostrogoți la creștinismul arian, fapt care l-a adus în conflict cu episcopul catolic Ambrozie de Milano.Karl Kurt Klein, Ambrosius von Mailand und der Gotenbischof Wulfila, în: Südostforschungen 22 (1963), pp. 14 și urm.
În jurul anului 369 Wulfila, care devenise primatul goților, a început să traducă Biblia în limba gotică. Nu a reușit să termine traducerea și nu se cunoște care este contribuția unor traducători mai târzii. Traducerea lui Wulfila este cunoscută mai ales din Codex Argenteus, un manuscris care cuprinde cele patru Evanghelii și este păstrat la Uppsala, Suedia. Fragmente din Biblia tradusă în limba gotică se păstrează și la Wolfenbüttel și Milano, iar în 1971 s-a mai descoperit un fragment la Speyer.
Wulfila, care a inventat caligrafia pentru alfabetul gotic, a folosit Septuaginta pentru a traduce Vechiul Testament, iar pentru Noul Testament a folosit aceleași texte ca și Ioan Gură de Aur.
Unul din primii săi biografi a fost fiul său adoptiv, episcopul arian .Karl Kurt Klein, Der Auxentiusbrief als Quelle der Wulfilabiographie, în: Zeitschrift für Deutsches Altertum und Deutsche Literatur 84 (1952/53), p. 116 și urm.
Wulfila a fost considerat drept părintele literaturii teutonice.
Note
Bibliografie Constantin Erbiceanu: Ulfila, viața și activitatea lui sau starea creștinismului în Dacia Traiană și Aureliană în sec. al IV-lea, București, 1898 Heather, Peter; Matthews, John (1991), Goths in the Fourth Century, Liverpool: Liverpool University Press, pp. 54–6. Kulikowski (2007), p. 19. Citat: „And so the Goths, when they first appear in our written sources, are Scythians – they lived where the Scythians had once lived, they were the barbarian mirror image of the civilised Greek world as the Scythians had been, and so they were themselves Scythians.”.
Legături externe
Browse the Gothic Bible (Textul traducerii lui Wulfila, în paralel cu varianta greacă și cea engleză) Biblia lui Wulfila, dovadă a vechimii creștinismului românesc , 6 martie 2010, Dumitru Manolache, Ziarul Lumina
Categorie:Nașteri în 311 Categorie:Decese în 383 Categorie:Goți Categorie:Teologi creștini din secolul al IV-lea Categorie:Traducători ai Bibliei Categorie:Inventatori de sisteme de scriere