Ioan Potcoavă sau Nicoară PotcoavăVedeți romanul omonim al lui Mihail Sadoveanu () a fost domn al Moldovei între 18 noiembrie și decembrie (între 28 și 30) 1577.Constantin Rezachevici - Cronologia critică a domnilor din Țara Românească și Moldova a. 1324 - 1881, Volumul I, Editura Enciclopedică, 2001, p. 713. A fost frate după mamă cu Ioan Vodă cel Viteaz.
Nume Înainte de domnie a fost cunoscut printre cazacii din Ucraina ca Ivan Serpeaha, poreclit Pidkova (Potcoavă), datorită forței sale fizice care îi permitea să rupă sau să îndoaie o potcoavă de fier. Nunțiul papal din Polonia, Laureo, îl descrie la 1578: El, după cât mi se spune, de acei care l-au văzut, e de vârstă între treizeci și cinci și patruzeci de ani, blond, frumos și poartă, cum e obiceiul voievozilor moldoveni, o barbă foarte lungă: i se zice Podkowa, care în polonă înseamnă potcoavă, fiind atât de voinic, încât cu mâinile rupe o potcoavă.Eudoxiu Hurmuzaki, Documente privitoare la istoria românilor, București, p. XXXIV și nota 4.Andrei Veress, Documente privitoare la istoria Ardealului, Moldovei și Țării Românești, II, București, p. 154. Cronica ucraineană spune: pe acest Ioan, cazacii zaporojeni îl numiră Potcoavă, deoarece el îndoia cu puterea lui potcoave de cai, în fața lor.Mihail Dan, Știri privitoare la istoria Țărilor Române în cronicile ucrainiene, în „Studii și materiale de istorie medie”, București, Brăila, II (1957), p. 284.
În folclorul ucrainean apare și cu numele de Ivasenko Serpeaha, Serpeaha fiind reproducerea numelui său armenesc Serpega, care în spațiul polon apare ca Seripcov sau Serepcovici.Legenda Serpegăi, în „Anuarul Institutului de Istorie din Iași”, I (1936), voi. III, p. 81-82.Magdalena László-Kuțiuk, Exotica limitrofă. Studii comparate româno-ucrainiene, București, 1997, p. 78-84.
Numele său armenesc de botez a fost Carabied sau GarabetDinu C. Giurescu, Ion vodă cel Viteaz, ed. a II-a. București, 1966, p. 27., dar a avut și un prenume românesc Nicoară care apare consemnat în legătură cu moartea sa în registrele orașului Liov: Nikora Podkowa.Eudoxiu Hurmuzaki, Documente privitoare la istoria românilor, București, p. XI, XXXIV și nota 3.
Domnie
Înainte de domnie a fost hatmanul cazacilor de la Praguri. Vitejia lui l-a făcut idolul popoarelor vecine. L-a răsturnat de pe tron pe Petru Șchiopul, care fusese chemat la domnie de boierime, însă turcii nu l-au recunoscut ca domn (Nicoară era pe jumătate armean și frate cu rebelul Ioan Vodă) și i-au ridicat pe polonezi și munteni împotriva lui. În final, turcii au trimis în Moldova o oaste având în frunte mai mulți pași (din Silistra, Nicopol, Vidin și Bender), precum și un detașament de oaste muntenească, care îl înving și îl ucid pe Ioan Potcoavă la 1 ianuarie 1578, reîntronându-l pe Petru Șchiopul.Alexandru D. Xenopol, Istoria românilor din Dacia Traiană, Editura Cartea Românească, București, vol. V, 1925, pp. 109-110. Conform altor surse, Ioan Potcoavă a fost luat prizonier de către polonezi și dus la Liov), unde a fost decapitat la 16 iunie 1578.Constantin Rezachevici, Cronologia critică a domnilor din Țara Românească și Moldova a. 1324 - 1881, vol. I, Editura Enciclopedică, București, 2001, p. 718.
Ulterior, Ioan Potcoavă (sau Ioan Pidkova, cum îi spun ucrainenii) a devenit un erou popular, amintit în cântecele de vitejie și în legendele despre cazacii de pe Nipru.Claudiu Padurean, Cum a ajuns Nicoară Potcoavă idolul ucrainenilor , România liberă, 23 decembrie 2011.
Note
Vezi și Nicoară Potcoavă (roman) de Mihail Sadoveanu
Legături externe (redactor șef) Corneliu Diaconovich: Enciclopedia română I-III., W. Kraft, București, 1898–1904 Dimitrie Gusti: Enciclopedia României, Imprimeria Națională, București, 1938–1943 (redactor șef) Athanase Joja: Dicționar enciclopedic român I-IV., Editura Politica, București, 1962–1966 Rezachevici, Constantin: Cronologia a domnilor din Țara Românească și Moldova a. 1324 – 1881, Editura Enciclopedică, București, 2001 Vasile Mărculeț – Alexandru V. Ștefănescu – Stănel Ion – Gherghina Boda – George Marcu – Mihai Chiriac – Elena Gabriela Maximciuc – Ioan Mărculeț – Stan Stoica: Dicționarul domnilor Țării Românești și ai Moldovei, Editura Meronia, București, 2009 Radu Lungu: Domnitori si Principi ai Tărilor Române, Editura Paideia, București, 2010
Categorie:Decese în 1578 Categorie:Decese pe 16 iunie Categorie:Oameni executați prin decapitare Categorie:Români din secolul al XVI-lea Categorie:Domni și domnitori ai Moldovei Categorie:Domni și domnitori români decedați prin morți violente