Ioan Axente, supranumit Sever, ()Ion Rusu Abrudeanu, Moții – Calvarul unui popor eroic dar nedreptățit, București : Ed. Cartea Românească, 1928, cap. XXV, Prefectul Axente Sever și activitatea sa în timpul revoluției ardelene din anii 1848/49 a fost un revoluționar român, unul dintre conducătorii mișcării de eliberare națională a românilor din Transilvania în Revoluția de la 1848.
Fiu de țăran, născut în Transilvania, a studiat teologia și filozofia la Blaj, după care s-a mutat la București.
În revoluția de la 1848 La izbucnirea revoluției, Ioan Axente Sever era profesor de latină și română, la Colegiul Sf. Sava din București.
A luat parte la revoluția de la 1848 din București și împrejurimi, unde a avut rolul de a face cunoscute idealurile revoluționare printre țărani. În august 1848 s-a întors în Transilvania, unde a participat la a treia adunare de la Blaj din septembrie. A participat alături de Avram Iancu la rezistența din Munții Apuseni.
La 8 ianuarie 1849 țăranii români răsculați au incendiat orașul Aiud. Populația nu credea că românii, pe atunci pașnici, ar putea s-o atace. În seara de 8 ianuarie — Crăciunul după calendarul iulian — a început măcelul ce a durat până în data de 17 ianuarie, fiind uciși cca 600 de etnici maghiari. András Gerő, James Patterson, Modern Hungarian Society in the Making: The Unfinished Experience, Central European University Press, 1995 Un numar mare de oameni a încercat să se ascundă în munții din apropiere, dar din cauza gerului au murit înghețați. Morții au fost aruncați în șanțurile cetății, iar altă parte în varnița de lângă cetate, unde se află și monumentul acestora.
Indus în eroare de promisiunile Curții de la Viena, precum și din cauza poziției nefavorabile a guvernului revoluționar maghiar în problema națională și în cea a abolirii iobăgiei, Ioan Axente a adoptat o atitudine pro-habsburgică, lucru care a contribuit la dezbinarea forțelor revoluționare ale românilor și ungurilor.
Axente Sever a fost arestat în februarie 1849, acuzat fiind că ar fi participat la masacrul de la Aiud, dar a fost găsit nevinovat la proces.
După înfrângerea revoluției, a continuat să aibă un rol de frunte în viața politică și culturală a românilor din Transilvania. Astfel, a făcut parte din conducerea ASTREI, adică Asociația Transilvană pentru Literatura Română și Cultura Poporului Român. În 1875 a fost ales deputat în Dieta Ungariei, dar a boicotat ședințele parlamentului maghiar.
A murit în spitalul săsesc din Brașov, foarte sărac și uitat de lume în vara anului 1906.
Decorații Ordinul Leopold clasa a III-a, conferit de Franz Joseph;Ionuț Țene, De ce l-au urât austriecii pe Avram Iancu! Cauza e recunoașterea Țarului și a generalul rus Luders, napocanews.ro, 30 august 2020, accesat 2021-10-26 Ordinul „Sfânta Ana”, clasa a II-a, conferit de Nicolae I al Rusiei prin generalul rus Alexander Nicolaevici Lüders.George Barițiu: Părți alese din istoria Transilvaniei, pe două sute de ani din urmă, vol. II, Sibiu 1890, p. 673
Vezi și Masacrul de la Aiud
Note
Bibliografie suplimentară Ioan Gabor, Ioan Axente Sever - un nume pentru neuitare (1821-1906), Sibiu: 2006, ISBN 10-973-7749-12-x , ISBN 13-978-973-7749-12-3 Adrian T. Pascu, Ioan Axente Sever (1821-1906): viața și activitatea militantă, Cluj-Napoca: Editura Dacia, 1985 Nicolae Iorga, Oameni care au fost, Un bătrân erou: Axientie Sever, București: Ed. pentru Literatură, 1967, pp. 151–152
Legături externe Posteritatea lui Ioan Axente Sever, 25 aprilie 2008, Mihai Sorin Radulescu, Ziarul de Duminică
Imagini
Categorie:Revoluționari români Categorie:Nașteri în 1821 Categorie:Decese în 1906 Categorie:Români din Imperiul Austriac Categorie:Români din Austro-Ungaria Categorie:Români din secolul al XIX-lea Categorie:Români din secolul al XX-lea Categorie:Deputați români în Dieta Ungariei Categorie:Purtători al Ordinului Leopold (Austria) Categorie:Profesori la Colegiul Național Sfântul Sava Categorie:Români greco-catolici