Forțele armate terestre austro-ungare (în , în ), au reprezentat totalitatea trupelor militare de uscat ale Monarhiei Austro-Ungare pe perioada existenței sale (1867–1918) fiind formate mai multe componente Armata comună cesară (și) regală, Forțele teritoriale cesaro-regale, respectiv Forțele teritoriale regale ungare (care aveau o componentă croato-slavonă). Cele două structuri teritoriale au fost create în 1869, corespondând fiecărei entități care compunea monarhia dualistă. În 1886 sunt înființate milițiile (gloatele) teritoriale (k.k. Landsturm, respectiv m. kir. Népfelkelés) care urmau să fie mobilizate doar în caz de război. Armata terestră compunea împreună cu Marina de Război puterea armată (k.u.k. Wehrmacht) a Dublei Monarhii.
Regimente cu pondere românească însemnată Regimente de linie Regimentele cu pondere românească însemnată din Transilvania și Banat erau cuprinse în Corpul XII de Armată (Sibiu) și Corpul VII de Armată (Timișoara).Ioan I. Șerban, Românii în armata austro-ungară în anii primului război mondial, în: Annales Universitatis Apulensis, Series Historica, 2-3 (1998-1999), pag. 206. IR 2 Brașov (27%) IR 5 Sătmar (39%) IR 33 Arad (54%) IR 37 Oradea Mare (49%) IR 43 Caransebeș (78%) IR 50 Alba Iulia (71%) IR 51 Cluj (72%) IR 61 Timișoara (38%) IR 62 Târgu Mureș (46%) IR 63 Bistrița (73%) IR 64 Orăștie (86%)
Regimente de Honvezi HIR 4 Oradea HIR 12 Sătmar HIR 21 Cluj HIR 22 Târgu Mureș HIR 23 Sibiu HIR 24 Brașov (majoritar secuiesc) HIR 32 Dej
Regimente de Landwehr În ceea ce privește Bucovina, aici exista regimentul majoritar românesc IR 41 Cernăuți, cu o pondere de 54% români.
Generali români Ioan Boeriu, general (Feldmarschalleutnant), purtător al Ordinului Maria Terezia Gheorghe Domășnean, general Petru baron Duca de Kádár, general de infanterie (Feldzeugmeister) și consilier și conferințiar de stat al împăratului Dionisie Florianu, general-maior Alexandru Lupu, general Dănilă Papp, general Leonida baron de Pop, general de infanterie și adjutant general al împaratului
Vezi și Pentru forța armată maritimă a Austro-Ungariei vezi: Marina imperială austro-ungară. Înaltul Comandament al Armatei Austro-Ungare
Note
Vezi și Armata Cehoslovacă
Bibliografie Maximilian Ehnl, Die österreichisch-ungarische Landmacht nach Aufbau, Gliederung, Friedensgarnison, Einteilung und nationaler Zusammensetzung im Sommer 1914 (Österreich-Ungarns letzter Krieg, Ergänzungsheft 9), Wien 1934; Liviu Maior, Românii în armata habsburgică. Soldați și ofițeri uitați, Ed. Academiei, București 2004; Adam Wandruszka (editor), Die Habsburgermonarchie 1848-1918. Die bewaffnete Macht, vol. V, Verlag der Österreichischen Akademie der Wissenschaften, Wien 1987.
Legături externe Dan-Simion Grecu, Aspecte ale vieții preoților militari români din armata austro-ungară (1914-1918), în: Buletinul Cercului de Studii de Istorie Poștală din Ardeal, Banat și Bucovina, an XII, nr. 3.
Categorie:Istoria Europei Categorie:Armata Austro-Ungară