Alexandru Bogdan-Pitești () a fost un om de cultură, poet, eseist, critic de artă și colecționar de artă român.
În 1896, a întemeiat Salonul Independenților, după modelul francez al „Salonului Societății Artiștilor Independenți ”, din Paris, iar în 1898 fondează „Societatea Ileana”Octavian Tudor, Manualul colecționarului de artă în România, Editura Pro și Tipografie, București, 2014, p. 75..
Date biografice Alexandru Bogdan-Pitești s-a născut pe 13 iunie 1870 la Pitești, în familia unui refugiat aromân din Ioanina (astăzi în Grecia). Mistificator al propriei genealogii (se pretindea când coborâtor al boierilor Bogdănești, când fiu nelegitim al domnitorului Alexandru Ioan Cuza) avea bovarisme nobiliare ca și frecventatorii săi Alexandru Macedonski și Mateiu Caragiale - aprecia criticul literar Paul Cernat:
Format în atmosfera Parisului decadent, cu studii neterminate de Litere și Medicină la Montpellier și Geneva, colaborator la publicații franco-elvețiene, Alexandru Bogdan-Pitești a fost implicat în mișcări anarhiste, urmărit de poliție și expulzat. Era prieten cu reprezentanții Decadenței occidentale: Barres, Verlaine, Moréas, Maeterlink, Octave Mirabeau, Huysmans, Joséphin Péladan, etc.Petre Oprea, Colecționari de artă bucureșteni, Ministerul Culturii și Cultelor, București, 2007, p. 87.. stanga|miniatura|Lăutul - pictură realizată de Ștefan Luchian și aflată în colecția lui Al. Bogdan-Pitești În anul 1896, Al. Bogdan-Pitești a organizat la București, pe model parizian, prima expoziție internațională a artiștilor independenți, căreia i-a scris și manifestul. Doi ani mai târziu, realiza expoziția internațională a Societății de artă „Ileana”, fondată împreună cu Ion C. Bacalbașa. A prefațat și finanțat, în 1897, volumul de versuri în limba franceză „Bronzes” cu care poetul Alexandru Macedonski s-a lansat la Paris. În 1900, colecționarul a patronat prima revistă autohtonă de artă modernă (numită tot Ileana și condusă de același Bacalbașa). Apare ca personaj în câteva romane ale epocii: Lunatecii și Venin de mai de Ion Vinea, Don Juan, Cocoșatul de Ion Călugăru, Demoniaca al Lucrezziei Karr (1922), dar și în jurnalele lui Gala Galaction și Mateiu CaragialeOctavian Tudor, op. cit., p. 93..
„Din 1908, Al. Bogdan-Pitești a păstorit ca amfitrion, în vacanțele de la castelul său de pe moșia Vlaici din jud. Olt, o colonie de artiști și scriitori moderni, iar din 1910 și-a inaugurat casa din Știrbei Vodă. În perioada 1913-1914, a condus cotidianul Seara, finanțat de Puterile Centrale. Colaboraționist în timpul ocupației germane, Al. Bogdan-Pitești va fi după anul 1918 supus oprobriului public”Petre Oprea, op. cit., p. 102.. miniatura|Ion I.C. Brătianu, Take Ionescu și Alexandru Bădărău, așteptând cel mai nou număr al ziarului „Seara” (desen din 1913, de Nicolae Petrescu Găina) Armeanul Krikor H. Zambaccian, colecționar și critic de artă, i-a schițat, în volumul „Însemnările unui pasionat de artă”, un portret realist:
Pe 12 mai 1922 a sucombat subit, în timpul unei convorbiri telefonice, Al. Bogdan-Pitești, primul colecționar, animator și mecena al artei moderne autohtone, înaintea lui K.H. Zambaccian și I. Kalinderu. Din păcate, moartea sa a adus și risipirea colecției sale, mai ales după donația către stat din 1925Ibidem, p. 103..
Sprijinit financiar și moral în diverse etape ale vieții, Tudor Arghezi n-avea să uite de Alexandru Bogdan-Pitești, dovadă următoarea afirmație:
Poetul Benjamin Fundoianu / Fondane (pseudonimul literar al lui Benjamin Barbu Wexler), teoretician literar franco-român de origine evreiască (mort în anul 1944 în lagărul nazist de exterminare de la Auschwitz) îi dedică, la rândul lui, următoarele rânduri:
Colecția Artiști români prezenți în Colecția Alexandru Bogdan-Pitești erau, Nina Arbore, Constantin Artachino, Apcar Baltazar, Alexandru Brătășanu, Constantin Brâncuși, Maria Curdea-Steurer, Cecilia Cuțescu-Storck, Nicolae Dărăscu, Ștefan Dimitrescu, Oscar Han, Iosif Iser, Ștefan Luchian, Cornel Medrea, G.D. Mirea, Dimitrie Paciurea, Theodor Pallady, Camil Ressu, Jean Al. Steriadi, Frederic Storck, Ion Theodorescu Sion, Nicolae Tonitza, Nicolae Vermont, Arthur Verona. Note
Bibliografie Enescu, Theodor — Scrieri despre artă, București, Editura Meridiane, 2003; Frunzetti, Ion — Arta românească în secolul XIX, București, Editura Meridiane, 1991; Opriș, Ioan — Muzee și colecții din România, Bucuresti, Editura Enciclopedică, 2002; Peleanu, Georgeta — Catalogul Galeriei Nationale, Pictura secolului XIX, volumul I, București, 1975; Oprea, Petre, "Colecționari de artă bucureșteni" (Editura Meridiane, 1976); Colecționarul mecena Alexandru Bogdan Pitești, Editura Maiko, București 1999; Zambaccian, Krikor H. — Însemnările unui amator de artă, București, Editura de Stat pentru Literatură și Artă, Capitolul VIII, 1957
Legături externe
Krikor H. Zambaccian — Însemnările unui amator de artă
Categorie:Nașteri în 1871 Categorie:Nașteri pe 13 iunie Categorie:Decese în 1922 Categorie:Decese pe 12 mai Categorie:Anarhiști români Categorie:Colecționari de artă români Categorie:Critici de artă români Categorie:Decese în București Categorie:Editorialiști români Categorie:Eseiști români Categorie:Istorici de artă români Categorie:Ortodocși convertiți la romano-catolicism Categorie:Persoane LGBTQ din România Categorie:Piteșteni Categorie:Poeți români din secolul al XIX-lea Categorie:Poeți români din secolul al XX-lea Categorie:Poeți simboliști Categorie:Propagandiști români Categorie:Scriitori exofoni români Categorie:Scriitori români de limbă franceză Categorie:Simbolism