Petre Poruțiu (n. 5 august 1884, Timișoara - d. 1951, Cluj-Napoca) a fost un delegat în Marea Adunare Națională de la Alba Iulia, organismul legislativ reprezentativ al „tuturor românilor din Transilvania, Banat și Țara Ungurească”, cel care a adoptat hotărârea privind Unirea Transilvaniei cu România, la 1 decembrie 1918.Ioan I. Șerban (coord.), Dicționarul personalităților Unirii. Trimișii românilor transilvăneni la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia, Muzeul Național al Unirii, Alba Iulia, 2003Gelu Neamțu, Mircea Vaida-Voevod, 1 decembrie 1918. Mărturii ale participanților, vol. II, Editura Academiei Române, București, 2005Vasile Tutula, Petre Poruțiu-Luptător consecvent pentru transpunerea în practicǎ a hotărârilor Marii Adunări Naționale de la Alba Iulia din 1 decembrie 1918, Virtus Romana Rediviva, VRR, nr. 1, , p.24-30 (1996)Rezoluțiunea Adunării Naționale de la Alba Iulia, pe site-ul Institutului Național al Patrimoniului, accesat la 6 mai 2018

Origine și studii

Petre Poruțiu s-a născut la data de 5 august 1884, la Timișoara, în județul Timiș-Torontal, în sânul unei familii vechi românești, originare din comuna Ceanu-Mic, rădăcinile acestei familii mergând până prin anul 1773. Tatăl său, Valeriu Poruțiu era diriginte de poștă și director de bancă în Bistrița. Bunicul său patern, preotul Ștefan Poruțiu, a fost fratele lui Samoilă Poruțiu, acesta din urmă fiind cunoscut pentru activitatea sa de consilier guvernamental, pentru participarea sa la Revolutia de la 1848 din Transilvania, respectiv pentru că era unul dintre apropiații lui Avram Iancu. Petre Poruțiu era înrudit și cu Simion Poruțiu, care era un susținător al memorandiștilor și secretarul lui Ioan Rațiu, respectiv cu Ioan Poruțiu, care s-a remarcat prin activitatea sa de redactor-șef al revistei Federațiunea de la Budapesta și căruia autoritățile maghiare i-au intentat diverse procese, fie din cauză că a atras atenția asupra situației țăranilor mureșeni, fie pentru că a publicat articolul Ecuilibru al lui Mihai Eminescu. De asemenea, Petre Poruțiu era vărul primar al lui Valentin Poruțiu, primul prefect român al Clujului după Marea UnirePetre Poruțiu - Schiță de portret , site accesat în 5 decembrie 2018. Petre Poruțiu a frecventat școala primară și liceul la Budapesta și la Bistrița.În anul 1902, Petre Poruțiu a absolvit liceul, susținând examenul de bacalaureat la Liceul evanghelic luteran cu limba de predare germană din Bistrița.Ulterior, Petre Poruțiu a făcut studii comerciale la Academia din InnsbruckGelu Neamțu, Mircea Vaida-Voevod, 1 decembrie 1918. Mărturii ale participanților, vol. II, Editura Academiei Române, București, 2005, respectiv a urmat cursurile Facultății de Drept de la Budapesta.În 1907, Petre Poruțiu a urmat și studiile Academiei comerciale din Salzburg.În anul 1906, a obținut titlul de doctor în drept, iar în 1908 i s-a acordat și titlul de doctor în științele politico-economice. În 1914, Petre Poruțiu a devenit diplomat al Academiei austro-ungare .

Activitatea profesională În perioada anilor 1911-1919, Petre Poruțiu a practicat avocatura la Bistrița .

Între anii 1920-1936, acesta a fost președinte al Băncii agrare privilegiate din Cluj, iar în perioada 1929-1932, Poruțiu a fost administrator al Băncii Naționale a României, fiind membru în Consiliul de Administrație și în Comitetul Executiv al Băncii Naționale a RomânieiDan Fornade „Personalități clujene 1800-2007”, Dicționar ilustrat, p. 500 (2007). De asemenea, între anii 1929-1931, Poruțiu a făcut parte și din Regia Autonomă a Monopolurilor.

La data de 22 septembrie 1919, Petre Poruțiu a fost numit profesor titular, astfel ca, de la 1 octombrie 1919 până în septembrie 1947, a fost profesor universitarValeriu Anania „Pro memoria. Acțiunea catolicismului în România interbelicǎ”, Apogeticum, p. 52 (2004) de Drept comercialDecretul regal Nr. 241 publicat în Monitorul Oficial Nr. 222, Joi 29 Ianuarie (1920) la „Universitatea Daciei Superioare” (Alma Mater Napocensis) din Cluj, devenitǎ ulterior, cu prilejul aniversării primului deceniu de activitate, Universitatea Regele Ferdinand I. De asemenea a suplinit catedra de Drept bisericescE. Hațieganu, „Anuarul Universității din Cluj pe anul școlar 1928/1929”Codruța Ciceu, Horațiu Crișan, „Birth and Hindering of Religious Studies at the University of Cluj. A Historical Overview”. Religious Studies as Academic Field, JSRI, No 16, p.48 (2007) a aceleiași universități. Petre Poruțiu a fost decan al Facultății de Drept în anii universitari 1924-1925,C. Negrea, „Anuarul Universității din Cluj pe anul școlar 1924-1925” 1930-1931, prodecan în anii universitari 1925-1926,G. Spacu, I. Minea, „Anuarul Universității din Cluj pe anul școlar 1925/1926 și 1926/1927. 1931-1932N. Drǎganu, „Anuarul Universității Regele Ferdinand I, Cluj pe anul școlar 1931/1932” și membru în Senatul Universității.Stelian Neagoe, „Viața universitarǎ clujeană interbelicǎ”, vol. 1 și 2, Editura Dacia, Cluj-Napoca (1980).

A fost director al Seminarului de Drept Comercial și membru al Institutului de Științe Morale și Politice din Cluj..În urma Dictatului de la Viena, Petre Poruțiu a plecat la Sibiu, ținând cont că Universitatea Regele Ferdinand I de la Cluj se refugiase la Sibiu. Începând cu 1 august 1941 a fost vicepreședinte al Asociației Prietenii Universității din Cluj alǎturi de V. Bologa, D. V. Ionescu și Lucian Blaga.. A fǎcut parte din conducerea Centrului de Studii Transilvǎnene care, în anii care au urmat Dictatului de la Viena și refugiului „Universitǎții Regele Ferdinand I” din Cluj la Sibiu, a desfǎșurat o intensǎ activitate de afirmare, pe baze științifice, a drepturilor românilor asupra întregului spațiu românesc.Sever Dumitrașcu, „Silviu Dragomir. Întâlniri ideale”, Tribuna, nr. 149, 16-30 noiembrie (2008).

Din acest Centru de Studii Transilvane mai făceau parte profesorii I.Hațieganu, S.Dragomir, Al.Procopovici, I.Moldovan și Vasile Stanciu, scopul Centrului fiind acela de a pregăti argumentele în vederea susținerii cauzei Transilvaniei după încheierea războiului .

Participarea la Primul Război Mondial Petre Poruțiu a luat parte la Primul Război Mondial, fiind mobilizat în armata austro-ungară și detașat pe frontul din Rusia.Poruțiu a fost combatant cu gradul de sublocotenent.În vara anului 1917, a fost repartizat la Statul Major al unui corp de armată.

Activitatea politică

Petre Poruțiu, în 1918, a fost membru al Consiliului Național Român, la nivelul Comitatului Bistrița-Năsăud. Acesta a coordonat înființarea gărzilor naționale și a consiliilor române comunale.Conform memoriilor lui Pavel Tofan,în data de 15 noiembrie 1918, Petre Poruțiu s-a dus cu el în Valea Bârgăului, pentru a-i convinge pe locuitori să nu mai devasteze depozitele de cherestea, care erau proprietăți grănicerești Adrian Onofreiu, Ioan Pintea, Cornelia Vlașin (coord.), Anul 1918 în județul Bistrița-Năsăud.Contribuții documentare, Editura MEGA, Cluj-Napoca, 2018 .Potrivit acelorași memorii ale lui Pavel Tofan, datate la 31 iulie 1959, Petre Poruțiu ar fi făcut parte din Sfatul Național din Bistrița .De asemenea, în toamna anului 1918, Poruțiu a primit sarcina ca, împreună cu Victor Onișor, să contacteze comandamentul armatei române, pentru prezentarea stării de fapt și pentru a determina trecerea munților și intrarea în Transilvania.Petre Poruțiu a fost deputat din partea cercului electoral Bistrița în Marea Adunare Națională de la Alba IuliaGazeta Oficială a Consiliului Dirigent, Nr.3, 18/31 decembrie 1918„Marea Unire de la 1 decembrie 1918”, București, Biblioteca Despǎrțimântului București al Asociațiunii “Astra”1 (1943)Biblioteca Centralǎ Universitarǎ Cluj-Napoca. Acte privind istoricul Universității și Sextil Pușcariu. „Memorii” (manuscris)„1918”, Editura Academiei, vol. VIII, p. 76. A fost șef de secție în cadrul Resortului Agriculturii și Comerțului de pe lângă Consiliul Dirigent (guvernul provizoriu)Anexa 1 - Raport despre activitatea Consiliului Dirigent, în Unirea Ardealului evocată de Iuliu Maniu, Conferință ținută la Radio București în 24 ianuarie 1934, Tipografia Națională S.A. Cluj Dicționar Enciclopedic Minerva (Enciclopedie Românǎ), Cluj (1929).Dicționar Enciclopedic Minerva (Enciclopedie Românǎ), Cluj (1930)„Clujeni ai secolului 20”, Dicționar esențial, Editura Casa Cărții de Știință, Cluj-Napoca, p.266 (2000)Dan Fornade „Personalități clujene 1800-2007”, Dicționar ilustrat, p. 500 (2007).După 1918, a fost director al Comisiei pentru reforma agrară din Consiliul Dirigent , remarcându-se prin prisma activității sale de autor al anteproiectului pentru decretul-lege privitor la Reforma agrarǎ din Transilvania, Banat și părțile ungurene, din însărcinarea șefului Resortului Agriculturii, Victor Bontescu, respectiv fiind membru cooptat și raportor al acestui decret-lege în Marele Sfat Național întrunit la SibiuGheorghe Iancu „Despre formarea și componența Consiliului Dirigent”, Anuarul Institutului de Istorie din Cluj, vol.12, pag. 329 (1969). Din postura de director al Comisiei pentru reforma agrară din Consiliul Dirigent, Petre Poruțiu a fost însărcinat cu recensământul proprietății agricole și cu codificarea legilor de reformă agrară.Petre Poruțiu a reprezentat Consiliul Dirigent din Transilvania în guvernul central de la București, în calitate de consilier special

Petre Poruțiu a făcut parte, în calitate de consilier, din delegația românǎ la Conferința de Pace de la Paris (1920), fiind detașat, în ceea ce privește tratativele, și la Londra. După Unirea de la 1 decembrie 1918 a fost membru al Consiliului Legislativ și al Comisiei de Unificare Legislativǎ ,în perioada anilor 1930-1935, având atribuția de a contribui la redactarea noului Cod comercial român.

Petre Poruțiu a fost membru al Partidului Național-Tǎrǎnesc.Institutul Național pentru Studierea Totalitarismului, „Documente SSI despre viața politicǎ din România: 6 septembrie 1940-23 august 1944”, Editura INST București, p. 249 (2005)

După 23 august 1944, în vederea reintegrării Nordului Transilvaniei la România, Petre Poruțiu a făcut parte din comisia însărcinată să se ocupe de revenirea Universității Regele Ferdinand I la Cluj.De asemenea, a fost și membru al comisiei constituite cu scopul de a se deplasa la Cluj și a lua prima contactul cu autoritățile din Clujul eliberat.

Odată cu instalarea guvernului comunist, Petre Poruțiu a fost unul dintre primii profesori epurați de la Universitatea din Cluj, acesta fiind pus în retragere din oficiu la data de 1 septembrie 1947.

Activitatea culturală Petre Poruțiu a fost membru ordinar al Despărțământului Bistrița al ASTREI, precum tatăl său, Valeriu Poruțiu.Anexa IV - Consemnarea membrilor Asociațiunii pentru literatur română și cultura poporului român.Membrii din despărțăminte, a Raportului general al comitetului central al "Asociațiunii pentru literatura română și cultura poporului român" despre lucrările îndeplinite și despre situația "Asociațiunii" în anul 1916, din publicația Transilvania, Anul XLVIII, 1 decembrie 1917

Viața personală Petre Poruțiu s-a căsătorit în 1919 cu Valeria Pop, al cărei tată, Alexandru Pop, a fost medicul Mitropoliei Blajului și al cărei frate, Alexandru Pop, a fost un cunoscut chirurg și profesor universitar.

Decorații Petre Poruțiu a fost decorat cu ordinele ''Steaua României'' în grad de Comandor, ''Coroana României'' în grad de Mare Ofițer și ''Ordinul Ferdinand I'' în grad de Ofițer, și cu medalia ''Răsplata Muncii pentru Învățământ'', clasa I.Hațieganu, „Anuarul Universității Regele Ferdinand I, Cluj pe anul școlar 1930/1931”

Publicații