Iovan Iorgovan este un personaj al mitologiei românești, similar cu Hercule. Legenda este prezentă pe valea Cernei. În legendă, Iovan este numit "fiu de rămlean", adică "fiu de roman." În varianta românească, hidra fuge de Iovan Iorgovan și se adăpostește în munți, prin zona Closanilor. Acolo, sus pe Muntele Oslea, Iovan Iorgovan își încearcă paloșul pe o stâncă uriașă care se prăbușește și formează podul de la Ponoare. În zona Cheilor Corcoaiei (cheile lui Hercule) are loc prima luptă unde eroul îi taie unul dintre cele cinci capete. Hidra străpunge muntele și fuge, lăsând în urma ei un traseu sinuos, straniile chei săpate în calcarele de pe valea Cernei, cu speranța că va ajunge prima să se scalde din nou în izvoare termale, pentru a-și reface puterile. Iovan însă ajunge primul, se scaldă, prinde puteri și de fiecare dată îi mai taie hidrei câte un cap. Acțiunea se repetă până cînd hidra, rămasă doar cu două capete, fuge pe valea Cernei către Dunăre. Oamenii, pentru a-i mulțumi, au cioplit aici în munte o imensă statuie, care astăzi poartă numele de "bustul lui Hercule".
În folclor, Iovan Iorgovan a fost și un haiduc vestit și un vânător iscusit, care a trăit probabil înainte de secolul al XVIII-lea, cel mai probabil în a doua jumătate a secolului al XVII-lea. Aproape toate peșterile importante din zona Munților Mehedinți și culoarul montan al Cernei, în special în jurul localităților: Orșova, Baia de Aramă, Băile Herculane și Tismana, apar în folclorul local ca locuri de refugiu ale acestuia..
În volumul "Iorgovan – mit, legendă, baladă" (Casa Editorială "Cuget, Simțire și Credință", București, 1995), scris de Enache Nedela și Mihai Floarea, sunt adunate 43 de variante ale baladei populare dedicate acestui erou mitic purtând nume de floare primăvăratică ("iorgovan" este înrudit cu persanul "erguan" – liliac, care la rândul său a avut ca etimon nostratic *orgo-, *ergo-). Autorii comentează, de asemenea, simbolurile acestei unice creații folclorice:
pădurea – simbol al lumii imaginare; fetele – simbol al gintei latine; somnul – simbol al uitării, al pierderii identității; cucul – simbol al indiferenței; șarpele – simbol al opresiunii; musca golumbacă – simbol al perpetuării și multiplicării răului; darurile – mreana și fuiorul de aur etc.
Note
Categorie:Mitologie românească Categorie:Basme românești Categorie:Personaje fictive